ION LUCA

Dramaturg

N. 7 decembrie 1894, în Roman – m. 30 ianuarie 1972, la Bucureşti (înmormântat în cimitirul „Chilia” din Vatra Dornei).
Studii: Școala froebeliană şi Şcoala primară din Roman (1899-1903); Școala Nr. 2 de Băieţi şi Liceul „Ferdinand I” din Bacău (1903-1908); Seminarul „Veniamin Costache” din Iaşi (1908-1915). Facultatea de Drept din Iaşi şi Facultatea de Teologie din Bucureşti (1915-1919).
Primul Război Mondial îi întrerupe temporar studiile ca și pregătirile pentru susținerea examenelor de doctorat. În anul 1920 își ia doctoratul în filosofie și teologie, iar în 1921 doctoratul în drept, ambele cu „Magna cum laude”.
În anul 1919 se stabilește la Bacău, căsătorindu-se cu fiica unui preot și ocupând un post de diacon la Biserica „Sfântul Nicolae”. Din 1922 se hotărăște să se dedice carierei didactice, ca profesor la Școala Normală de Învăţători din Bacău, catedra de religie şi cunoştinţe juridice; aici va rămâne titular până în 1948. În 1952 se retrage la Vatra Dornei unde va preda, până la pensionare (1956), limba rusă la Școala nr. 1.

Membru al Societății Autorilor Dramaturgi Români și, din 1948, membru al Uniunii Scriitorilor din R.P.R.

 

 OPERA

Scrieri filosofice:

  • Raţionalismul în Drept [teza de doctorat]. Bucureşti, Editura „Cartea Românească”, 1922.
  • Bolşevism şi Creştinism [eseu]. Bucureşti, Editura „Cartea Românească”, 1922.
  • Jertfa care creează [conferință]. Bucureşti, Editura „Cartea Românească”, 1923.
  • Viaţa integrală [conferință]. Bucureşti, Editura „Cartea Românească”, 1924.
  • Stupefiantele în viaţă [conferință]. Bacău, Tipografia Şcolilor Militare de Administraţie, 1925.
  • Individualismul religios [eseu]. Bacău, Tipografia Şcolilor Militare de Administraţie, 1926.
  • Morala raţionalistă. Bacău, Tipografia Şcolilor Militare de Administraţie, 1926.
  • Meliorismul pragmatic [eseu]. Bucureşti, Editura „Cartea Românească”, 1927.

Piese de teatru:

  • Alb şi Negru (Constantin Vodă Cantemir). Tragicomedie în versuri. Bucureşti, Editura „Cartea Românească”, 1933, 100 p.

Ediţia a II-a, Bacău, Tipografia Primăriei, 1941, 168 p.; Ediţia a III-a în vol. „Teatru”, Bucureşti. Editura „Cartea Românească”, 1968, p. 295-384; Ediţia a IV-a în vol. „Alb si Negru. Teatru”, Bucureşti, Editura „Minerva”, 1976, p. 341-432. Reprezentări scenice: Teatrul „Victor Ion Popa” Bârlad, stagiunea 1967-1968.

  • Icarii de pe Argeş. Poem dramatic în zece scene. Bucureşti, Editura „Cartea Românească”, 1933, 110 p.

Ediţia a II-a, Bacău, Tipografia Primăriei, 1940; Ediţia a III-a, Bacău, Tipografia Primăriei, 1942; Ediţia a IV-a, Bucureşti, Editura „Casa Şcoalelor”, 1944, 189 p.; Ediţia a V-a în vol. „Teatru”, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1958, p. 71-226. Reprezentări scenice: Teatrul Naţional din Bucureşti, stagiunea 1940-1941.

  • Rachieriţa. Dramă în versuri. Bucureşti. Editura „Cartea Românească”, 1934, 112 p.

Ediţia a II-a, Bacău, Tipografia Primăriei, 1938; Ediţia a III-a, Bucureşti, Fundaţia pentru Literatură şi Artă, 1939; Ediţia a IV-a, Bucureşti, Fundaţia pentru Literatură şi Artă, 1943, 190 p. („Scriitori români contemporani); Ediţia a V-a în vol. „Teatru”, Bucureşti, Editura pentru literatură, 1963, p. 155-316; Ediţia a VI-a in vol. „Alb şi Negru. Teatru”, Bucureşti, Editura „Minerva”, 1976. p. 175-340. Reprezentări scenice: Teatrul Naţional din Iaşi, stagiunea 1942-1943; Teatrul din Arad, stagiunea 1966-1967.

  • Ra (Amon-Ra). Poem dramatic. Bacău, Tipografia Primăriei, 1936, 128 p.

Ediţia a II-a, Bacău, Tipografia Primăriei, 1940, 222 p.; Ediţia a III-a, Bucureşti, Fundaţia pentru Literatură şi Artă, 1943, 197 p.; Ediţia a IV-a în vol. „Teatru”, Bucureşti. Editura pentru Literatură, 1963, p. 1-154; Ediţia a V-a în vol. „Alb şi Negru. Teatru”, Bucureşti, Editura „Minerva”, 1976, p. 19-174.

  • Morişca. Comedie în patru acte. Bacău. Tipografia Primăriei, 1937, 132 p.

Ediţia a II-a, Bucureşti, Editura „Casa Şcoalelor”, 1943 (împreună cu „Femeia Cezarului”), p. 167-364; Ediţia a III-a în vol. „Teatru”, Bucureşti, Editura pentru literatură, 1963, p. 317 – 414. Tradusă în maghiară şi germană (1938). Reprezentări scenice: Teatrul Naţional din Cluj, stagiunea 1936-1937; Teatrul din Reşiţa, stagiunea 1967-1968; Teatrul din Botoşani, stagiunea 1968-1969; Teatrul „Barbu Delavrancea” din Bucureşti, stagiunea 1966-1967.

  • Femeia – fiica bărbatului. Dramă in trei acte. Bacău, Tipografia Primăriei, 1938, 82 p.

Tradusă în limbile germană (1938) şi franceză (1939).

  • Dramă în zece tablouri. Bacău, Tipografia Primăriei, 1938, 104 p.

Ediţia a II-a (cu titlul „Femeia Cezarului”), Bacău, Tipografia Primăriei, 1940, 176 p.; Ediţia a III-a, Bucureşti, Fundaţia pentru Literatură şi Artă, 1943 (împreună cu „Morişca”). Tradusă în limbile: engleză, italiana, franceză, germană, greacă (1939). Reprezentări scenice: Teatrul Naţional din Bucureşti, stagiunea 1939-1940 (Premiul S.S.R. pentru cea mai bună creaţie dramatică românească a stagiunii).

  • Javra pământului. Tragicomedie în şase tablouri. Bacău, Tipografia Primăriei, 1942, 147 p.
  • Năframa iubitei. Dramă. Bucureşti, Editura Fundaţiei pentru Literatură şi Artă, 1944, 188 p. („Scriitori români contemporani”)

Reprezentări scenice: Teatrul Naţional din Bucureşti, stagiunea 1944-1945 (Premiul S.S.R. pentru cea mai bună piesă a stagiunii).

  • Salba reginei. Dramă în douăsprezece tablouri. Bucureşti, Fundaţia pentru Literatură şi Artă, 1947, 180 p. („Scriitori români contemporani”)

Reprezentări scenice: Teatrul Naţional din Bucureşti, stagiunea 1933-1934 (cu titlul „Iuda”; în colaborare cu G. Ciprian). (Premiul pentru cea mai bună piesă românească a stagiunii).

  • Cuscrii Gherghinei. Comedie într-un act. Bucureşti, 1949 („Îndrumătorul cultural”. Supliment nr. 9).
  • Voinicul pădurii. Piesă pentru teatrele de păpuşi. Dramatizare după Petre Ispirescu. În: „Ţara de sus”, 1957 (almanah literar).
  • Dramă în trei acte. Bucureşti, 1958. 64 p. (Fondul literar al scriitorilor din R.P.R.)
  • Apele-n jug Piesă în cinci tablouri. În: „Teatru”, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1963, p. 497-566.
  • Piesă in şapte tablouri. În: „Teatru”, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1963, p. 415-496.

Reprezentări scenice: Teatrul dramatic „Bacovia” Bacău, stagiunea 1976-1977.

  • Cele patru Marii (Tot râu-i spre bine). Piesă în cinci acte. În: „Teatru”, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1968, p. 5-70.

Reprezentări scenice: Teatrul din Bacău, stagiunea 1967-1968.

  • Dramă în şapte tablouri. În: „Teatru”, Bucureşti, Editura pentru Literatură. 1968, p. 227-294. Reprezentări scenice: Teatrul Naţional din Iaşi, stagiunea 1970-1971.
  • Cuza Vodă. Dramă istorică în șase tablouri. În: „Teatru”, Bucureşti, Editura pentru Literatură”, 1968, p. 385-474.

Reprezentări scenice: Teatrul „Al. Davila” din Pitești, stagiunea 1978-1979.

  • Leana vrăjitoarea. Piesă în patru acte. În: „Teatru”, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1968, p. 475-542.

Traduceri din limba rusă: Leonid Panteleev, Prima săptămână (în colab. cu A. Ivanovschi); Aleksandr Voloșin, Pământul Kuznețkului (în colab. cu Elena Constantinescu) – 1950.

Scenariu cinematografic: Contra-planul – 1950.

Scenariu radiofonic: Ionică și Ioana – 1964.

Librete pentru operă și balet: A fost odată, Motanul năzdrăvan, Nunta lor.

 

  Monografii:

  • Ion Luca. Jertfa care creează, ediție îngrijită de M. Cosmescu-Delasabar, Editura „Deșteptarea”, Bacău, 1994.
  • Nicolae Cârlan, Ion Luca sau viaţa ca o dramă, Editura „Corgal Press”, Bacău, 2004.
  • Liviu Chiscop, Drama lui Ion Luca – monografie, Editura „Bacovia”, Bacău, 2013.

 „Puținii prieteni ai lui Ion Luca își pot aminti de el cu duioșie și sarcasm, cu veselie și amărăciune. Da, omul își avea și nebunia lui, dar era în stare ca, involuntar, să și amuze. El pretindea ca, pe plicurile ce i se adresau prin poștă, numelui său să i se adauge mențiunea: scriitor. În tinerețe – când încă mai purta un țâf de barbă – își făcuse o fotografie în sepia, cu semnătura autografă în negativ, care-l înfățișa purtând în mână un stilou deschis. Dincolo de dulcile lui ifose, omul a fost un scriitor adevărat și a ținut în mână un condei fertil, în care a crezut cu fanatism și căruia i-a sacrificat totul. El nu a trăit decît prin arta lui.” (Valeriu Anania, „Rotonda plopilor aprinşi”, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1983).

 Bibliografie:

Cornel Galben, „Scriitori băcăuani”, Ed. Corgal Press, Bacău, 2012, p. 239-243.

Eugen Budău, „Bacăul literar”, Ed. Universitas XXI, Iaşi, 2004, p. 178-184.

Liviu Chiscop, „Ion Luca – bibliografie”, în revista „Cartea”, nr. 10, dec. 2001, p. I-II.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Luca