CONSTANTIN DRÂMBĂ

by · Published · Updated

Astronom, matematician, academician

N. 19 iulie 1907, în satul Borşani, comuna Coţofăneşti, judeţul Bacău – m. 10 februarie 1997, la Bucureşti (înmormântat în cimitirul Bellu).
Fiu de învățător, cel mai mare din cei șase frați ai familiei Drâmbă.
Studii: Școala primară în comuna natală (1914-1918), Liceul „Vasile Alecsandri” din Galaţi (1918-1926), Facultatea de Ştiinţe din cadrul Universităţii Bucureşti, secţia de matematică (1926-1929).
Între anii 1934-1936 pregăteşte, împreună cu astronomul Jean Chazy (1882-1955), teza de doctorat cu titlul „Sur les singularités réelles et imaginaires dans le problèmes de trois corps”, în cadrul Facultăţii de Ştiinţe – Sorbona din Paris. Pe 5 martie 1940 o susţine în faţa comisiei formate din Ernest Esclangon, Jean Chazy şi Armand Lambert. Rezultatele găsite, în aceasta teză, au fost citate de Jean Chazy, de astronomul Pierre Sémirot, directorul Observatorului din Bordeaux, și în raportul comisiei de mecanica cerească de la Congresul Astronomic din 1952.
Activitate profesională: începând cu 1 martie 1928 activează ca observator-calculator în cadrul Observatorului Astronomic din Bucureşti (fondat şi condus de profesorul său Nicolae Coculescu), după terminarea studiilor ca astronom adjunct, iar de la 1 noiembrie 1940 ca astronom titular. În anul 1951 Observatorul Astronomic trece în subordinea Academiei Române iar Constantin Drâmbă este desemnat şeful Secţiei de Astronomie. În anul 1963 este numit directorul Observatorului, ocupând această funcţie până în 1977, an în care s-a pensionat. Începând cu 1964 a aprofundat studiul mișcării Polului Nord pe suprafața Pamântului, considerat ca nerigid, dând o teorie matematică prin care se obțin deformările elastice ale globului pământesc. A obținut o explicație a migrației polilor, care produce variații ale latitudinilor. A fost invitat la Observatoarele astronomice din Bruxelles, Belgrad și Cagliari, pentru a-și prezenta lucrările.
Activitate didactică: conferențiar la Institutul Politehnic din Bucureşti (1943-1948); profesor la Institutul de Geologie şi Tehnică Minieră din Bucureşti (1949-1952); șef coordonator, în perioada 1952-1961, al departamentului de matematică din cadrul Institutului de Petrol, Gaze şi Geologie din București (ulterior, mutat în Ploiești); șeful catedrei de astronomie la Facultatea de Matematică a Universității din București (1961-1973). A ținut cursuri de astronomie, mecanică cerească, geofizică, analiză matematică, ecuații diferențiale, funcții speciale, geometrie descriptivă. Din anul 1954 a condus numeroase teze de doctorat.
A fost ales membru corespondent al Academiei Române la 21 martie 1963 şi membru titular la 22 ianuarie 1990, susţinându-şi discursul de recepţie în ziua de 2 iulie 1992, cu tema „Ilustrul astronom Gheorghe Demetrescu”. Răspunsul la discursul său a fost dat de matematicianul Nicolae Victor Teodorescu.
Membru al Uniunii Astronomice Internaționale (1958), al Societății Germane de Matematică și Mecanică (1975). Președinte al Comitetului Național de Astronomie (1977-1990).

Scrieri:

  • Sur la régularisation au problème restreint des trois corps pour les valeurs… București : Monitorul Oficial, 1938.
  • Sur les singularités réelles et imaginaires dans le problèmes de trois corps. Méthodes de détermination des orbites planétaires par trois observations voisines. Faculté des Sciences de Paris. Vu et approuvé: Paris, le 23 Janvier 1940, Le Doyen de la Faculté des Sciences Ch. Maurain, Vu et permis d’imprimer: Le Recteur de L’Académie de Paris, G. Roussy [teza de doctorat]. București : Monitorul Oficial, 1940.
  • Les chocs triples imaginaires dans le problème isocèle plan avec axe de symétrie. București : Cartea Românească, 1943.
  • Les chocs triples imaginaires dans le problème rectligne des trois corps. București : Monitorul Oficial, 1946.
  • Les chocs triples imaginaires dans le problème général de trois corps. Timișoara : Tip. românească, 1946.
  • Timpul şi măsurarea lui (conferinţă ţinută la 9 aprilie 1951 în sala Dalles). Bucureşti : Editura de Stat pentru Literatură Ştiinţifică, 1952. (Colecţia Societăţii pentru Răspîndirea Ştiinţei şi Culturii)
  • Lecţii de ecuaţii diferenţiale. București : Institutul de Petrol și Gaze, 1958.
  • Elemente de mecanică cerească. Bucureşti : Editura Tehnică, 1958. (Biblioteca Societăţii de Ştiinţe Matematice şi Fizice din R.P.R.)
  • Les positions successives du pôle d’inertie de la terre. București : Editura Academiei R.S.R., 1967, 1969.
  • Gheorghe Demetrescu. București : Editura Academiei R.S.R., 1969.
  • Profesorul doctor docent Ioan Curea la a 70-a aniversare. București : Editura Academiei R.S.R., 1971.
  • Stadiul actual și perspectivele cercetării în mecanica cerească. București : Editura Academiei R.S.R., 1972.
  • Nicolae Copernic și epoca sa. 500 de ani de la naștere. București : Editura Academiei R.S.R., 1973.
  • Mouvements sans collisions générales dans le problème des trois et des n corps. București : Editura Academiei R.S.R., 1973.
  • Contribuţii în astronomie. Contributions in astronomy. București : Editura Academiei R.S.R., 1976 (Observatorul Astronomic București).
  • L’illustre astronome roumain Gheorghe Demetrescu. Discours prononcé le 2 juillet 1992 en séance publique avec la réponse de Nicolae Teodorescu, allocution d’ouverture de la séance Nicolae Cajal. Bucureşti : Editura Academiei Române, 1992.

Bibliografie:
Mărghitan, Liviu; Mitrea, Ioan. Membrii Academiei Române din judeţul Bacău, Editura Vicovia, Bacău, 2008, p. 123-126.
Andonie, George Șt. Istoria matematicii în România, Vol. 3, Editura Științifică, București, 1967, p. 227-233.
http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Constantin_Dr%C3%A2mb%C4%83