GEORGE BĂLĂIŢĂ

Scriitor

 N. 17 aprilie 1935, în Bacău – m. 16 aprilie 2017, la Bucureşti (înmormântat în Cimitirul Bellu).

Studii: Şcoala Medie nr. 1 din Bacău (azi, Colegiul Naţional „Ferdinand I”); Institutul de Cultură Fizică şi Sport din Bucureşti (1953-1955); Facultatea de Filologie a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, secţia Limba şi literatura română (1960-1967, cursuri fără frecvenţă).

 

 

Activitate profesională:

  • desenator tehnic, profesor suplinitor, muncitor, antrenor, instructor metodist (1955-1964);
  • redactor al revistei „Ateneu” din Bacău (din august 1964) şi redactor-şef adjunct (1974-1979);
  • secretar al Uniunii Scriitorilor din Bucureşti (1979);
  • director al Editurii Cartea Românească (1980-1990);
  • editor şi redactor-şef (din 1992) al revistei „ARC. Litere. Arte”, editată de Fundația Culturală Română din București (1991-1997).

Activitate literară:

A debutat publicistic („Pământ – schiță”) în ziarul băcăuan „Steagul roşu” (nr. 1693, 21 iunie 1958, p. 2) iar ca prozator („Doi oameni și amintirile”) în revista „Luceafărul” (nr. 11, 1 iunie 1960, p. 10). În primii ani a semnat și: Gheorghe Teg, G. Palaloga, G. Bălăiță-Teg.

Opera:

  • Călătoria, proză scurtă, prefaţă de Eugen Barbu, Editura pentru literatură, Bucureşti, 1964 („Luceafărul”).
  • Conversând despre Ionescu, nuvele, Editura pentru literatură, Bucureşti, 1966.
  • Întâmplări din Noaptea Soarelui de Lapte, roman, Editura Tineretului, Bucureşti, 1967.

Ed. a 2-a, Ed. Universal Dalsi, Bucureşti, 1999; ed. a 3-a, Ed. „100+1 Gramar”, Bucureşti, 2004.

  • Lumea în două zile, roman, Editura Eminescu, Bucureşti, 1975.

Ed. a 2-a, postfaţă de Zoe Dumitrescu Buşulenga, Editura Eminescu, Bucureşti, 1985 (Biblioteca de proză română contemporană); ed. a 3-a, Vol. 1-2, Ed. Prietenii Cărţii, Bucureşti, 1993; ed. a 4-a, Vol. 1-2, prefaţă de Ileana Mălăncioiu, tabel cronologic de C. Naum, Ed. Minerva, Bucureşti, 1993 (Biblioteca pentru toţi); ed. a 5-a, prefaţă de Cornel Ungureanu, postfaţă de Dorin Ştefănescu, Ed. 100+1 Gramar, Bucureşti, 1998 (100+1 Capodopere ale romanului românesc); ed. a 6-a, prefaţă de Eugen Negrici, postfaţă de Ileana Mălăncioiu, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 2002 (Mari scriitori români); ed. a 7-a, postfaţă de Ileana Mălăncioiu, Ed. Polirom, Iaşi, 2004 (Fiction Ltd); ed. a 8-a, Opere, Vol. I, Ed. Polirom, Iaşi, 2009.

  • Ucenicul neascultător, roman, Ed. Albatros, Bucureşti, 1977.
  • Nopţile unui provincial, proză scurtă, Ed. Junimea, Iaşi, 1983.
  • Cevengur de Andrei Platonov, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1990 (traducerea romanului, în colaborare cu Janina Ianoşi).
  • Gulliver în Ţara Nimănui, publicistică, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1994.
  • Câinele în lesă. Opt interviuri şi un appendix, Ed. Viitorul Românesc, Bucureşti, 2004.
  • Marocco (I-II). Opere, II-III, proză scurtă, prefaţă de Nicoleta Sălcudeanu, cronologie de Marilena Donea, Ed. Polirom, Iaşi, 2011.
  • Învoiala, roman, Ed. Polirom, Iaşi, 2016 (Fiction Ltd).

Colaborator al publicațiilor: Adevărul literar şi artistic, Apostrof, Ateneu, Caietele Teatrului Bacovia, Cinema, Contemporanul, Convorbiri literare, Cotidianul, Cronica română, Familia,  Flacăra, Gazeta literară, Iaşul literar, Luceafărul, Meridian 27, Observator cultural, Pro Saeculum, Scânteia, Steagul roşu, România literară, România liberă, Rampa şi Ecranul, Revista 22, Tribuna, Vatra, Viaţa Românească, Ziua literară ş.a.

Premii:
Premiul anual al revistei „Luceafărul” pentru debut în proză (1962);
Premiul U.T.C. pentru literatură (1968);
Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru romanul „Lumea în două zile” (1975);
Premiul „Ion Creangă” al Academiei R.S.R. pentru romanul „Ucenicul neascultător” (1978);
Premiul „George Bacovia” pentru beletristică al revistei „Ateneu” (1987);
Premiul Asociației Scriitorilor din București (1994);
Premiul Omnia al Fundaţiei „George Călinescu” din Oneşti (2002);
Premiul Omnia al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (2005);
Premiul Naţional pentru Literatură al Uniunii Scriitorilor pe anul 2007, pentru întreaga operă literară (2008);
Premiul de Excelenţă al revistei „Ateneu” (2012).
Pe 1 decembrie 2000, Administrația Prezidențială i-a conferit Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler, „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii”.
Pe 30 octombrie 2002, a primit titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Bacău.

 „(…) Mai avea treabă George Bălăiță. Odată cu el mai dispare unul dintre cei mai străluciți reprezentanți ai generației literare din întreaga istorie a literaturii române. O generație care a numărat romancieri excepționali, poeți excepționali, critici excepționali, ca niciuna după al Doilea Război Mondial; comparabilă cu generațiile de dinainte de război sau de la sfârșitul secolului al XIX-lea. George Bălăiță n-a fost doar un membru al acestei generații; a fost unul dintre vârfurile ei. În plus, avea un talent extraordinar. Nu știu câți prozatori români din toate timpurile aveau mâna de prozator a lui George Bălăiță. (…) Punea între cărți o mare distanță; cărțile nu semănau neapărat una cu alta, dar erau toate extraordinar de interesante, indiferent de temă, indiferent de moment, indiferent de orice alte considerente de ordin public sau privat, de standarde… Bălăiță a rămas Bălăiță de la Lumea în două zile încoace, neschimbat. E destul să citești patru-cinci fraze din Învoiala ca să îți dai seama că este autorul Lumii în două zile și al celorlalte. Rară soartă pentru un scriitor să-și țină în felul acesta nu numai viața, nu numai talentul, dar și stilul, inimitabilul stil al lui George Bălăiță.” (Nicolae Manolescu, în „Ateneu”, nr. 572, apr. 2017, p. 13).

Bibliografie:
Budău, Eugen, Bacăul literar, Ed. Universitas XXI, Iaşi, 2004, p. 449-454.
Donea, Marilena, George Bălăiţă. Biobibliografie, Ed. Corgal Press, Bacău, 2007, 268 p.
Galben, Cornel, Personalităţi băcăuane, vol. 6, Ed. Corgal Press, Bacău, 2012, p. 20-32.