ION GHELU DESTELNICA

Scriitor, actor

N. 7 mai 1922, în satul Stelnica, comuna Maltezi, județul Ialomița – m. 17 decembrie 2001, la Bacău. Nume la naștere: Ion Ghel. Fiul agricultorului Johan Ghel (etnic neamț) și al Linei.
Studii: Institutul de Artă din Iaşi, Facultatea de Teatru, clasa actorie (1946-1949); Institutul de Artă Cinematografică din Bucureşti, specializarea scenarii (1950-1951).
Repartizat inițial la Teatrul Național din Cluj, cere să fie actor la Teatrul de Stat din Bacău, optând apoi pentru postul de metodist principal cu probleme de teatru, la solicitarea Secţiei de Învăţământ şi Cultură a Regiunii Bacău (1951-1956). În perioada 1961-1982, a fost încadrat ca profesor de teatru la Școala Populară de Artă din Bacău. Peste 100 dintre elevii pregătiţi de el au devenit actori sau regizori profesionişti. În 1971 a fost atestat ca regizor artistic, graţie numeroaselor premii şi titluri de laureat. După pensionare, până în 1993, a continuat predarea cursurilor de arta actorului și regie de teatru, atât la Bacău cât și la Onești (unde a înființat o secție de teatru a Școlii Populare din Bacău).

Activitate literară:
A debutat cu poezie în revista „Iașul literar” (1946).
Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1949).
A colaborat, cu poezie, proză și teatru, la revistele „Cronica” și „Ateneu”. A semnat numai cu pseudonimul Ion Ghelu Destelnica (sugerat de Tudor Arghezi).

Scrieri:

  • Plaiurile Bistriţei, Secţia Culturală a Sfatului Popular al Regiunii Bacău, 1958 (prezent în culegerea literară).
  • Fata tatii cea frumoasă. Piesă în 2 acte (2 tablouri), Editura de Stat pentru imprimate și publicații, București, 1959.
  • Édesapja rózsaszála, Tartományi Néptanács, Nagyvárad [Oradea], 1960 (traducere în maghiară de Boros Endre).
  • Anii tinereţii noastre. Poeme, Casa Regională a Creaţiei Populare Bacău, 1964 (prezent în antologie).
  • Anul nou cu bucurie, Casa Regională a Creaţiei Populare Bacău, 1964.
  • Colocviu liric. Generaţia lui 23 August, Casa Regională a Creaţiei Populare Bacău, 1964 (prezent în antologie).
  • Pagini literare. Versuri şi proză, Casa Regională a Creaţiei Populare Bacău, 1964 (prezent în antologie).
  • Dragostea nevestelor. Comedie în două părţi, Casa Regională a Creaţiei Populare Bacău, 1965.
  • Simfonie pe nisip sau bocet pentru moartea planetei. Versuri, Cronica, Iaşi, 1996; ed. a II-a adăugită, Ed. Princeps Edit, Iaşi, 2002.
  • Din năzdrăvăniile nemuritorului Păcală. Comedii în versuri (cuprinde: Coana Mare, Coana Moarte şi Păcală; Lacra cu aur şi pietre scumpe), Editura Fundaţiei Interetnice pentru Cultură şi Artă „Ion Ghelu-Destelnica”, Bacău, 2001.
  • Simfonia de piatră. Supradramă națională în două părţi. 1. Balada celor 40. 2. Intrarea în timp, Editura Fundaţiei Interetnice pentru Cultură şi Artă „Ion Ghelu-Destelnica”, Bacău, 2001.
  • Păcăliada. Patru piese de teatru în versuri (cuprinde: Cînd ai o soacră avară, stă ca dracu’ pe comoară!; Fata, baba şi Cucoana Moarte!; Păcală şi Cucoana Moarte!; Păcală, plăcintele şi cocoşeii!), ediţie de Radu-Bogdan Ghelu, Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2014.
  • Gorila cu mănuși. Dramă în trei acte. Teatru despre mâine din secolul de ieri, Ed. Helis, Slobozia, 2018.

Multe dintre piesele sale („Comoara”, „Dragostea nevestelor”, „Fata tatii cea frumoasă”, „Ceartă în familie”, „Depărtarea”, „Păcală, fata, lacrima şi rîsul” ș.a.) au fost jucate pe scenele teatrelor profesioniste şi de amatori din ţară sau din străinătate.
Din anul 1956 a început conflictul politic cu organele de cenzură. Piese ca „Licitaţia”, „Gorila cu mănuşi”, „Casa cu muşcate”, „Eroica ’45” au fost neaprobate ori retrase ca „necorespunzătoare ideologic”. Autorul a refuzat operarea modificărilor cerute de cenzură și a continuat să scrie, însă – din 1972, anul ruperii definitive de sistemul politic –, piesele sale au devenit „lucrări de sertar”.
În 1997, la împlinirea vârstei de 75 de ani, a fost relansat în atenţia publicului spectator cu una dintre comediile în versuri: „Cînd ai o soacră avară, stă ca dracu’ pe comoară!”, prima din ciclul „Păcăliada”. Tot atunci, a luat fiinţă Fundaţia Interetnică pentru Cultură şi Artă „Ion Ghelu Destelnica”, al cărei președinte este fiul său, actorul Radu Bogdan Ghelu.
Cetățean de Onoare al municipiului Bacău (1997) și al comunei Stelnica (2008). Strada unde s-a aflat clădirea în care şi-a desfăşurat cea mai mare parte a activităţii și Biblioteca comunală Stelnica îi poartă numele.

Bibliografie:
Eugen Budău, Bacăul literar, Ed. Universitas XXI, Iaşi, 2004, p. 336-338.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Ghelu_Destelnica
http://www.ghelu-destelnica.ro/
http://stelnica.blogspot.com/