Ion Tudor Iovian – Și omul n-a mai scos niciun cuvânt
Lirica lui Ion Tudor Iovian stă sub semnul paradoxului. Prezentată elogios încă de la început, de critici importanți precum Nicolae Manolescu, Laurențiu Ulici, Constantin Călin sau Cristian Livescu, poetul pare a fi sortit succesului. Surprinzător însă, receptarea e din ce în ce mai palidă, chiar dacă volumele pe care le scrie sunt tot mai consistente. În vremuri normale, poezia sa ar fi trebuit să țină capul de afiș al revistelor de cultură. Departe de lumea dezlănțuită și de capitala unde se (în)tocmesc ierarhiile și canoanele, Iov(ian) e mai degrabă ignorat, un marginal pe grămada sa de gunoi.
Loading...
Reload document
Open in new tab Volumul poate fi împrumutat aici.
