MIRCEA DINUTZ

Scriitor
N. 24 septembrie 1948, în Bacău – m. 19 februarie 2013, la Focșani.

Studii: Liceul nr. 3 din Bacău (1962-1966, în prezent Liceul cu Program Sportiv), Institutul Pedagogic de 3 ani din Bacău, secţia Limba şi literatura română (1967-1970), Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filologie, secţia româno-latină (1971-1975).

Activitate profesională:

  • Profesor de limba română la Școala din Schitu Frumoasa, comuna Balcani, județul Bacău (1970-1971).
  • Profesor la Liceul Minier Rovinari, judeţul Gorj (1975-1976).
  • Muzeograf la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Bacău (1976-1979).
  • Director al Casei de Cultură din oraşul Slănic Moldova (1979-1982).
  • Instructor la Casa de Cultură a Sindicatelor din Oneşti (1982-1984).
  • În februarie 1984, din motive familiale, se mută la Focşani. Aici lucrează ca administrator la Întreprinderea judeţeană cinematografică Vrancea, de unde va fi obligat să demisioneze în 1986.
  • În 1987 revine în învăţământ, mai întâi ca pedagog la Liceul Industrial nr. 1 (actualul Colegiu Tehnic „Edmond Nicolau”), apoi ca profesor suplinitor la Liceul Economic (actualul Colegiu „M. Kogălniceanu”) din Focşani şi Şcoala Generală Doaga, comuna Garoafa, până în 1990.
  • Profesor titular de limba și literatura română și de limba latină la Colegiul „Al. I. Cuza” din Focşani (1990-1997) și la Colegiul Naţional „Unirea” (1997-2009). La sfârşitul lunii martie 2009 se pensionează medical, cu grad de invaliditate I.

În decembrie 2004, Președintele României i-a conferit Ordinul Meritul pentru Învățământ în gradul de Ofițer, „pentru abnegația și devotamentul puse în slujba învățământului românesc”.

Activitate publicistică și jurnalistică:
Debut literar cu poemul „Întoarcere”, în „Ateneu” (Bacău), nr. 6, iunie 1969, p. 12.
Debut critic cu articolul „Spontaneitate şi influenţe [la D.D. Pătrăşcanu]”, în „Ateneu”, nr. 2, iunie 1978, p. 4.
Debutează editorial în 1997, cu volumul „Marin Preda. Patosul interogaţiei”.
Redactor și redactor-şef al revistelor: „13 Plus” din Bacău (1998-2001), „Salonul literar” (1998-1999), „Oglinda literară” (2002-2003) și „Pro Saeculum” (2003-2013) din Focșani.

A publicat peste 500 de articole în revistele: Gaudeamus, Ateneu, Carpica, 13 Plus, Cartea, Confluenţe, Convorbiri didactice, Steagul roşu, Plumb, Vitraliu (Bacău); Jurnalul literar (Oneşti); Revista noastră, Revista V, Oglinda literară, Pro Saeculum, Salonul literar, Lector (Focșani); Luceafărul, România literară, Contemporanul, Suplimentul literar-artistic al Scânteii tineretului, Limba şi literatura română, Viaţa Românească, Caiete critice, Literatorul (Bucureşti); Cronica veche, Convorbiri literare (Iaşi); Negru pe Alb (Odobeşti); Prutul (Huşi); Meandre, Caligraf (Teleorman); Argeş (Piteşti); Hyperion (Botoşani); Amphitryon (Buzău); Spaţii culturale (Râmnicu Sărat); Porto-Franco, Antares, Dunărea de Jos, Acțiunea (Galați); Ex Ponto (Constanţa); Vatra veche (Târgu Mureş); Bucovina literară (Suceava); Asymetria (Paris) ș.a.

Membru al Asociației Scriitorilor Profesioniști (din 2001) și al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Bacău (din 2008).

Volume publicate:

  • Marin Preda. Patosul interogaţiei, Focşani, Ed. Pro Juventute, 1997 (Biblioteca Revistei de Cultură „13 Plus”).
  • Limba și literatura română. Clasa a XI-a. Culegere de texte comentate și noțiuni de teorie literară, Bucureşti, Ed. Constelații, 2001 (în colaborare).
  • Textul literar. Orizonturi de lectură, Bacău, Ed. Corgal Press, ediţia I, 1999; ediţia a II-a, 2000; ediţia a III-a, 2003 (în colaborare).
  • Popasuri critice. Studii-sinteză, Bacău, Ed. Psyhelp, 2001.
  • Viaţa la ţară sau nobleţea clasicismului. Dosarul Bacovia: O biografie exemplară, Focşani, Ed. Zedax, 2003.
  • Virgil Huzum. Schiţă monografică. Antologie de texte literare, Focşani, Ed. Pallas, 2005 („Scriitori vrânceni contemporani”, 1) (în colaborare cu Al. Deşliu).
  • Ion Larian Postolache. Schiţă monografică. Antologie de texte literare, Focşani, Ed. Pallas, 2006 („Scriitori vrânceni contemporani”, 2) (în colaborare cu Al. Deşliu).
  • Florin Muscalu. Schiţă monografică. Antologie de texte literare, Focşani, Ed. Pallas, 2007 („Scriitori vrânceni contemporani”, 3).
  • Tablete de duminică, Focşani, Ed. Pallas, 2008.
  • Ioan Dumitru Denciu. Micromonografie., Focşani, Ed. Terra, 2009 („Scriitori vrânceni contemporani”, 4).
  • Scriitori vrânceni de ieri şi de azi, Galaţi, Ed. Zigotto, 2011.
  • D’ale democraţiei. Tablete de toată ziua, Târgu Mureş, Ed. Nico, 2012.
  • Anamneze necesare, Râmnicu Sărat, Ed. Rafet, 2012 (Premiul „Dumitru Pricop” la Festivalul Internaţional de creaţie literară „Titel Constantinescu”, ediţia a V-a, 2012).
  • Confesiuni provocate, Târgu-Mureş, Ed. Nico, 2013 (în colaborare cu Rodica Lăzărescu).
  • Editoriale [din revista Pro Saeculum], Focşani, Ed. Pallas, 2013.
  • Arcade critice, argument de Rodica Lăzărescu, Focşani, Ed. Pallas Athena, 2014.
  • Cititorul de calitate, selecție texte Rodica Lăzărescu și Nina Deșliu, București, Ed. SemnE, 2020.

Ediţii critice:

  • Mihai Eminescu, „Sărmanul Dionis”, Galaţi, Ed. Porto Franco, 1991.
  • Duiliu Zamfirescu, „Lydda”, Galaţi, Ed. Porto Franco, 1991.
  • Duiliu Zamfirescu, „Viaţa la ţară”, Galaţi, Ed. Porto Franco, 1992.
  • Camil Petrescu, „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, Galaţi, Ed. Porto Franco, 1993.

Prefeţe şi postfeţe:

  • „Gotha. Poem” de Georgel Mocanu, Focşani, Ed. Pallas, 2004.
  • „Paşii poetului” de Valeriu Anghel, Focşani, Ed. Pallas, 2005.
  • „Scrisoarea unei vârste”, antologie, Focşani, Ed. Pallas, 2006.
  • „Reverii critice” de Ana Maria Cornilă, Focşani, Ed. Pallas, 2006.
  • „Balada unui FI scadent” de Toma Barbăroşie, Focşani, Ed. Andrew, 2009.
  • „Pe faţa cealaltă a clipei” de Alexandru Spătaru, Iaşi, Ed. Vasiliana 98, 2009.
  • „11 poeţi x 11 poeme. Antologie” de Tudor Cicu, Râmnicu Sărat, Ed. Rafet, 2011.
  • „Şi toate celelalte cuvinte. Poeme” de Dan Petruşcă, Iaşi, Ed. Universitas XXI, 2011.
  • „Vila Tendresse” de Florinel Agafiței, Galaţi, Ed. Zigotto, 2012.
  • Punctul de întâlnire. Adjud – 580”, antologie de poezie, Bacău, Ed. Docucenter, 2013.

Studii critice în antologii:

  • „O antologie literară”, editată de Asociaţia Culturală „Duiliu Zamfirescu”, Râmnicu Sărat, Ed. Valman, 2007.
  • „150 de ani de la naşterea lui Duiliu Zamfirescu”, antologie editată de Biblioteca Judeţeană „Duiliu Zamfirescu” Focşani, Ed. Andrew, 2008.

Mircea Dinutz a decis, în anul 2010, să doneze Bibliotecii Județene „Duiliu Zamfirescu” Vrancea, prin testament, întreaga bibliotecă personală. După moartea sa, cărţile (2.446 exemplare) au ajuns la bibliotecă, înfiinţându-se Fondul „Mircea Dinutz”. De asemenea, în Secția „Carte veche. Colecţii speciale” se află Fondul „Mircea Dinutz – laborator de creaţie”, alcătuit din mape de lucru, plicuri tematice, reviste culturale locale ș.a.

Lungă de cîteva decenii, prietenia mea cu Mircea Dinutz s-a întemeiat pe ideea respectului reciproc necondiţionat. I-am preţuit loialitatea, onestitatea, cordialitatea. În ochii lui am fost mereu profesorul din anii studenţiei, el în ai mei – un mai tînăr coleg. N-a avut o viaţă uşoară, n-a fost scutit de rătăciri sentimentale cu final dezastruos, de opţiuni profesionale eronate, de lipsuri materiale, de adversităţi stupide şi de refuzuri opace. A rezistat, iar rezumatul realizărilor sale e consistent. Cunoscîndu-i biografia, pot spune că a terminat victorios şi aproape împăcat cu sine. S-a ridicat deasupra mediului din care provenea, s-a impus în locurile unde a muncit, a dobîndit stima celor cu care a colaborat, iar în ultimii ani s-a identificat cu „Pro Saeculum”, pe care a îmbogăţit-o şi a menţinut-o la cote respectabile. Marcat de boală şi solitar, a lucrat cu o dăruire care lipseşte celor mai mulţi dintre oamenii sănătoşi. Nu pot să nu remarc nota de eroism a existenţei sale din acest lustru de viaţă. În timp ce plămînii lui îşi diminuau lent dar iremediabil capacitatea, constrîngîndu-l să nu iasă din casă, el continua să respire prin vrafurile de cărţi şi reviste ce i se trimeteau din toate colţurile ţării pentru recenzare. Demonstrase pertinenţă, bună-credinţă şi aplicaţie, calităţi care îl distingeau în peisajul intelectual de azi. La rîndul său, era bucuros pentru „vizibilitatea” în creştere, cîştigată treptat şi pentru relaţiile cu unii scriitori pe care îi stima în cel mai înalt grad. N-avea altă satisfacţie decît să-i fie recunoscute corectitudinea şi abnegaţia.” (Constantin Călin, „Mircea Dinutz par lui-même”, în „Ateneu”, nr. 3, martie 2013, p. 19)

 Bibliografie:
Cornel Galben, Personalități băcăuane, V, Ed. Corgal Press, Bacău, 2011, p. 93-99.
Eugen Budău, Bacăul literar, Ed. Universitas XXI, Iaşi, 2004, p. 628-630.
Florin Muscalu, Dicţionarul scriitorilor şi publiciştilor vrânceni, Editura Revistei V, Focşani, 1999, p. 59.
https://bjvrancea.ro/in-memoriam-mircea-dinutz/