IOAN MITREA
Istoric, arheolog
N. 4 aprilie 1937, în satul Căciuleşti, comuna Girov, judeţul Neamţ – m. 21 iulie 2017, la Bacău.
Studii: Liceul „Petru Rareș” din Piatra Neamț; Facultatea de Istorie-Filozofie, secţia Istoria românilor din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi (1958-1963, șef de promoție). Doctor în istorie, cu teza „Regiunea centrală a Moldovei dintre Carpaţi şi Siret în secolele VI-IX”, la Institutul de Istorie şi Arheologie din Cluj-Napoca, conducător ştiinţific prof. univ. Kurt Horedt (1979).
Activitate didactică și muzeistică:
– Asistent universitar la Facultatea de Istorie-Geografie a Institutului Pedagogic de 3 ani din Iaşi (1963-1964);
– Asistent universitar la Facultatea de Istorie-Geografie a Institutului Pedagogic de 3 ani din Bacău (1964-1966), lector universitar suplinitor (1966-1971), lector universitar titular (1971-1975), prodecan (1971-1972) şi decan (1972-1975);
– Profesor de istorie la Liceul „George Bacovia” (ulterior, Colegiul Naţional „Ferdinand I”) din Bacău (1975-1976; 1985-2006);
– Director (1976-1982) şi muzeograf principal (1982-1985) la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă din Bacău;
– Profesor asociat la Universitatea „Spiru Haret” şi la Universitatea „Mihai Eminescu”, filialele băcăuane (după 1990).
Activitate ştiinţifică:
În vacanţele din anii III şi IV de facultate, a participat la cercetările arheologice de la Bâtca-Doamnei (lângă Piatra Neamţ), sub conducerea profesorului Nicolae Gostar.
A efectuat cercetări în peste 20 de situri arheologice: Bacău-Curtea Domnească, Onceşti, Dămieneşti, Bereşti-Bistriţa, Pârâul Boghii, Ştefan cel Mare, Oituz, Cârligi-Filipeşti și Măgura (judeţul Bacău), Izvoare-Bahna, Mănoaia-Costişa, Davideni, Borşeni și Ocea (judeţul Neamţ), Câmpineanca şi Oreavu (judeţul Vrancea), Voineşti-Odobeşti (judeţul Vaslui) ș.a. Prin cercetările sale de peste un sfert de secol de la Davideni, a descoperit cea mai mare aşezare sătească din secolele V-VIII de pe teritoriul României și a găsit importante piese paleocreştine, între care şi o fibulă romano-bizantină, având pe arc incizat chipul lui Hristos (prima de acest fel din nordul Dunării), ca o dovadă a generalizării creştinismului în spaţiul vechii Dacii. A descoperit două tezaure de excepţie: tezaurul de vase romane din argint, aurite, din sec. III, de la Muncelul de Sus (județul Iaşi), unicat în estul Europei (în 1973) și tezaurul de monede romane de la Măgura-Bacău, cel mai mare din spațiul est-dacic: 2828 de denari imperiali şi două drahme greceşti (în 1976).
Ca muzeograf, a contribuit la organizarea a numeroase expoziţii judeţene, interjudeţene, naţionale şi internaţionale, prin care a valorificat muzeistic bogatul patrimoniu arheologic al muzeului băcăuan. În lunile decembrie 1979 şi ianuarie 1980, a participat împreună cu istoricul Hadrian Daicoviciu la organizarea expoziţiei „Dacii. Mostra della civilità daco-getica in epoca classica” la Roma.
A susţinut comunicări ştiinţifice la peste 270 de congrese, simpozioane, sesiuni ştiinţifice, în ţară şi străinătate.
Activitate publicistică și redacțională:
A debutat în 1966, în revista „Arheologia Moldovei”, cu studiul „Cercetări arheologice în așezarea prefeudală de la Lozna-Dorohoi” (în colaborare cu Dan Gh. Teodor).
A publicat peste 370 de articole, studii, rapoarte arheologice și recenzii în reviste de specialitate (Carpica, Arheologia Moldovei, Studia Antiqua et Archaeologia, Acta Moldaviae Meridionalis, Memoria Antiquitatis, Crisia, Pontica, Mousaios, Studii şi Comunicări, Studii şi Cercetări de Istorie Veche şi Arheologie, Dacia, Materiale si Cercetări Arheologice, Thraco-Dacica, Studii şi Articole de Istorie, Cronica cercetărilor arheologice, Symposia Thracologica, Anuarul Muzeului Judetean Suceava, Cronica Episcopiei Huşilor etc.), în reviste de cultură (Ateneu, Almanahul Ateneu, Sinteze literare-critice-sociale, Vitraliu – Bacău, Cugetul. Revistă de istorie şi ştiinţe umaniste – Chișinău, Ceahlăul și Asachi – Piatra Neamț, Magazin istoric – București) și în ziare băcăuane (Steagul roșu, Deșteptarea, Monitorul de Bacău).
În calitate de coordonator, a realizat trei numere din Anuarul Liceului „George Bacovia” (nr. I/1992, nr. II/1995 , nr. III/1997) și Anuarul Colegiului Naţional „Ferdinand I” în 2005.
Redactor al revistelor de istorie „Carpica” (revista Muzeului Judeţean de Istorie „Iulian Antonescu” Bacău) şi „Zargidava” (apărută sub egida Fundaţiei Cultural-Ştiinţifice „Iulian Antonescu” Bacău în 2002).
Volume publicate:
- Tezaurul de la Măgura, Bacău, 1977 (coautor);
- Regiunea centrală a Moldovei dintre Carpați și Siret în secolele VI-IX e.n., Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Bacău, 1980;
- Bacău – monografie, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1980 (coautor);
- Bacău – reşedinţă voievodală. Studiu monografic, Editura Muzeului Judeţean de Istorie „Iulian Antonescu” Bacău, 1996 (coautor);
- Judeţul Bacău – monografie, Bacău, 1996 (coautor);
- Aşezarea din secolele VI-IX de la Izvoare-Bahna. Realităţi arheologice şi concluzii istorice, Ed. Nona, Piatra Neamţ, 1998;
- Bahna-Neamţ – străveche aşezare de răzeşi, Diacon Coresi, Bucureşti, 1999 (coautor);
- Comunităţi săteşti la est de Carpaţi în epoca migraţiilor. Aşezarea de la Davideni din secolele V-VIII, Editura Constantin Matasă, Piatra Neamţ, 2001;
- Iulian Antonescu, spirit universal, Ed. Cutia Pandorei, Vaslui, 2001 (coautor);
- Iulian Antonescu și dreptul la neuitare, Maiko, București, 2002 (coautor);
- Ştefan cel Mare şi Sfânt în memoria băcăuanilor, Conexiuni, Bacău, 2004 (coord.);
- Statuia ecvestră a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, Bacău, 2004; Ed. a 2-a revizuită şi adăugită, Ed. Conexiuni, Bacău, 2006;
- Iulian Antonescu (1932-1991). 70 de ani de la naştere, Ed. Corgal Press, Bacău, 2007 (coautor);
- Târgu-Jiu 600, Ed. Măiastra, Târgu-Jiu, 2007 (coautor);
- Enciclopedia judeţului Bacău, coord. Emilian Drehuţă, Ed. Agora, Bacău, 2007; ed. a II-a, 2008 (coautor);
- Membrii Academiei Române din judeţul Bacău, Ed. Vicovia, Bacău, 2008 (coautor);
- Membrii Academiei Române din judeţul Neamţ, Ed. Constantin Matasă, Piatra Neamţ, 2009 (coautor);
- În descendenţa lui Pârvan, Babel, Bacău, 2012;
- Din arheologia şi istoria Moldovei în primul mileniu creştin, Babel, Bacău, 2012;
- Aşezarea medievală timpurie de la Ştefan cel Mare-Gutinaş, judeţul Bacău, Ed. Magic Print, Oneşti, 2015.
Afilieri:
Preşedinte al Filialei Bacău a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România (timp de peste 40 de ani, din 2011 fiind preşedinte de onoare).
Membru al Comisiei regionale nr. 2 pentru Monumente Istorice (1991-2006);
Membru al Comisiei pentru Istoria Oraşelor, sub egida Academiei Române (1992);
Membru (2000-2004) şi preşedinte (2005) al Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor din România;
Membru de Onoare al Institutului de Arheologie Iaşi al Academiei Române (2007);
Membru de Onoare al Consiliului profesoral al Colegiului Naţional „Ferdinand I” (2007);
Membru al Diviziei de Istoria Ştiinţei a Academiei Române (2009);
Membru asociat al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România (2011).
Premii și distincții:
Ordinul Naţional pentru Merit în grad de Cavaler (2000);
Premiul „A.D. Xenopol” al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România (2002) şi Premiul „Eudoxiu Hurmuzaki” al Academiei Române (2003) pentru lucrarea „Comunităţi săteşti la est de Carpaţi în epoca migraţiilor. Aşezarea din sec. V-VIII de la Davideni”.
Premiul pe 2002 al revistei Bibliotecii Județene „C. Sturdza” Bacău, „Cartea” (2003);
Premiul „Gheorghe I. Brătianu” al Fundaţiei Culturale Magazin Istoric (2007);
Diploma de Excelenţă a Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău (2007);
Premiul „A.D. Xenopol” al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România pentru editarea revistei „Zargidava” (2008).
Diploma și medalia aniversară a Centrului de Cultură și Arte „George Apostu” Bacău (2010);
Diploma Asociației Naționale „Cultul Eroilor” (2011);
Diploma de Excelenţă și titlul de Profesor Emerit al Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău (2011).
Cetăţean de Onoare al comunei Girov (2006) și al municipiului Bacău (2008).
Bibliografie:
Omagiu. In honorem magistri Ioan Mitrea octogenarii, Ed. Magic Print, Oneşti, 2017, 308 p.
Cornel Galben, Personalități băcăuane, vol. IV, Ed. Corgal Press, Bacău, 2010, p. 128-133.
Dimitrie-Ovidiu Boldur, O viaţă dedicată muzei Clio, în: „Vitraliu”, 20, nr. 38, aprilie 2012, p. 50.
Livia-Liliana Sibişteanu, Ioan Mitrea la 80 de ani. Schiţă de portret spiritual, în: „Vitraliu”, 25, nr. 46, aprilie 2017, p. 105-107.
Silviu Sanie, Ioan Mitrea, membru de onoare al Institutului de Arheologie din Iaşi, în: „Arheologia Moldovei”, XXX, 2007, p. 461-463.