Pallady : Ulise legat de catarg – Anca Vieru
Theodor Pallady se naşte la Iaşi, pe 11/24 aprilie 1871, primul din cei patru copii ai lui Iancu (Ion) Pallady și ai Mariei Pallady, născută Cantacuzino. Prin ambii părinți se trage din vechi familii boierești. Studiază ingineria la București și apoi la Dresda, unde ia și lecții particulare de pictură cu Ernst Erwin Oehme. Treptat, își pierde interesul pentru inginerie (nu și pentru rigoarea desenului) și, din 1889, se stabilește la Paris pentru a studia pictura. Va frecventa întâi atelierul pictorului Edmond Aman-Jean, apoi, după ce este admis la École des Beaux-Arts, atelierul pictorului simbolist Gustave Moreau, unde va fi coleg cu Henri Matisse, cu care va rămâne prieten. Primele tablouri și desene păstrează influența simbolistă, pe care o va părăsi treptat. După debutul din 1900, în cadrul Pavilionului României de la Expoziția Universală de la Paris, va continua să picteze și să deseneze mult, mai ales nuduri, naturi statice și peisaje, și să expună în țară și la Paris. Locuiește la Paris până în aprilie 1940, când se întoarce la București pentru o expoziție și nu mai reușește să plece. Bombardamentele germane din august 1944 distrug 180 de tablouri și desene pe care Pallady, din lipsa unui loc de depozitare, le ținea la Muzeul Kalinderu. După război, regimul comunist nu-i mai permite să expună, fiind considerat „pictor de clasă”. Abia după 1950 va mai putea participa la expoziții, iar în 1956 se organizează o retrospectivă la Muzeul de Artă al RPR și va primi titlul de Maestru Emerit al Artei. Moare în noaptea de 16 august 1956, la București.
Disponibilitatea titlului poate fi consultată aici:
