Miros, deci exist – Bill S. Hansson
Singurul scop al uneia dintre cele mai mari industrii din lume este acela de a face ca oamenii să nu miroasă a oameni. Încă din epoca medievală, mirosul uman a fost considerat primitiv și un semn al claselor de jos. Cei care își permiteau au investit în studii și experiențe și așa a luat naștere breasla parfumierilor, veșnic preocupați să inventeze amestecuri noi și incitante, iar astăzi industria parfumurilor este evaluată la zeci de miliarde de dolari, ceea ce sugerează cât de mult suntem dispuși să plătim pentru a ne masca adevăratul miros.
Mirosul este simțul cel mai puțin înțeles, o componentă vitală a experienței umane aflate de milioane de ani în continuă evoluție, cu nenumărate funcții – de avertizare, de atracție, de inducere în eroare, pe scurt, de supraviețuire.
O altă modalitate prin care ne poate fi manipulat comportamentul este de a ne face mai dispuși să consumăm anumite bunuri. Și nu este o invenție nouă. Astăzi, manipularea clienților prin miros a devenit o artă. Uneori, „marfa adevărată“ nici măcar nu se află în preajma locului de vânzare.
Cu câțiva ani în urmă, lucram în Japonia. După ce câteva săptămâni la rând m-am răsfățat cu un sushi minunat, am început să îmi doresc o pizza congelată. În timp ce alegeam ce să iau pentru acasă, am simțit brusc mirosul distinct de pizza proaspăt coaptă. Supermarketul avea o instalație de difuzare a unui miros sintetic de pizza, plasată chiar deasupra congelatorului! Și strategia a funcționat perfect.
Disponibilitatea titlului poate fi consultată aici:
