SOLOMON MARCUS

Matematician, academician, profesor universitar
N. 1 martie 1925, Bacău – d. 17 martie 2016, București.
Membru corespondent (1993), membru titular (2001) al Academiei Române.
Cetăţean de onoare al municipiului (2001) şi al judeţului Bacău (2015).
Studii: Liceul „Ferdinand I” din Bacău (1944), Universitatea București, Facultatea de Ştiinţe, Secţia de Matematică (1944-1950).
Doctor în Matematică (1956). Doctor docent în specialitatea Analiză matematică (1968).
Asistent (din 1950), lector (din 1955), conferențiar (din 1964), profesor universitar (din 1966) la Facultatea de Matematică din cadrul Universității București.
Profesor Emeritus al Universităţii din Bucureşti (în 1991).
Domenii de activitate: Analiza matematică, teoria măsurii, topologia; Informatica teoretică (Theoretical Computer Science); Lingvistica matematică și gramatici dependente de context; Teoria literaturii și poetică; Semiotică; Antropologie culturală; Istoria și filosofia științei; Biologie.

Volume publicate:
„Analiză matematică”, vol. I, Editura Didactică și Pedagogică, București, ed. I. 1962, 735 p., ed. a II-a, 1963, ed. a III-a, 1966, 768 p., ed. a IV-a, 1971, 785 p., ed. a V-a, 1980, 790 p. (coautor)
„Lingvistica matematică. Modele matematice în lingvistică”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1963, 220 p.
„Gramatici și automate finite”, Editura Academiei, București 1964, 256 p.
„Lingvistica matematică”, ediția a II-a, Ed Didactică și Pedagogică, București, 1966, 254 p.
„Introducere în lingvistica matematică”, Editura Științifică, București, 1966, 336 p. (coautor)
„Noţiuni de analiza matematică. Originea, evoluția și semnificația lor”, Editura Știintifică, București, 1967, 237 p.
„Limbaj, logică, filozofie”, Editura Știintifică, București,1968, 261 p. (coautor).
„Analiză matematică”, vol. II, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1966; ed. a II-a, 1971; ed. a III-a, 1980 (coautor)
„Poetica matematică”, Editura Academiei, București, 1970, 400 p.
„Din gândirea matematică românească”, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975, 224 p.
„Semiotica folclorului. Abordare lingvistico-matematică”, Editura Academiei, București, 1975. 268 p.(coautor)
„Metode distribuționale algebrice în lingvistică”, Editura Academiei, București, 1977, 256 p. (coautor).
„Semne despre semne”, Editura Ştiințifică și Enciclopedică, București, 1979, 112 p.
„Metode matematice în problematica dezvoltării”, Editura Academiei, București, 1982, 198 p. (coautor)
„Gândirea algoritmică”, Editura Tehnică, București, 1982, 131 p.
„Semiotica matematică a artelor vizuale”, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982, 410 p. (coordonator și coautor)
„Simion Stoilow”, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983, 315 p. (coautor)
„Paradoxul”, Ed. Albatros, București, 1984, 183 p.
„Timpul”, Ed. Albatros, București, 1985, 386 p.
„Arta și știința”, Ed. Eminescu, București, 1986, 332 p.
„Analiza matematică”, vol. II, Universitatea București, 1986, 477 p. (coautor)
„Șocul matematicii”, Ed. Albatros, București, 1987, 366 p.
„Moduri de gândire”, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1987, 110 p.
„Provocarea științei”, Ed. Politică, București, 1988, 470 p.
„Invenție și descoperire”, Ed. Cartea Românească, 1989, 296 p.
„Analiză matematică. Materiale pentru perfecționarea profesorilor de liceu”, Universitatea din București, Facultatea de Matematică, București, 1989, 319 p. (coautor)
„Dicționar de Analiză Matematică”, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989 (coautor)
„Controverse în știință și inginerie”, Ed. Tehnică, București, 1991, 248 p.
„Jocul ca libertate”, Ed. Scripta, 2003, 288 p.
„Întâlnirea Extremelor. Scriitori în Orizontul Științei”, Ed. Paralela 45, 2005, 308 p.
„Educația în spectacol”, Ed. Spandugino, 2010, 2011.
„Paradigme universale”, ediție integrală, Ed. Paralela 45, Pitești, 2011, 1104 p.
„Răni deschise”, Ed. Spandugino, București, 2012. Vol. I (2012, 1251 p.); vol. 2 – Cultura sub dictatură (2012, 1084 p.); vol. 3 – Depun mărturie (2013, 605 p.); vol. 4 – Dezmeticindu-ne (2014, 1028 p.); vol. 5 – Focul şi oglinda (2015, 709 p.); vol. 6 – Eu doar întreb (2017, 581 p.)
„Singurătatea matematicianului”, Ed. Spandugino, 2014, 89 p.
„Limba română – între infern si paradis”, Ed. Spandugino, 2014, 80 p.
„Zece nevoi umane”, Ed. Spandugino, 2015, 137 p.
„Nevoia de oameni”, vol. 1, Ed. Spandugino, 2015, 912 p.
„Copiii sub agresiune”, Ed. Spandugino, 2016, 151 p.
„Odiseea limbii latine”, Ed. Spandugino, 2016, 134 p.

Articole publicate în revistele: Academica, Amfiteatru, Argeş, Arhimede, Arta, Astra, Ateneu, Caiete critice, Contemporanul, Convorbiri literare, Cronica, Curentul, Cuvântul, Dilema, Diplomat Club, Familia, Flacăra, Forum, Gazeta literară, Gazeta matematică, Idei în dialog, Jurnalul literar, Luceafărul, Magazin, Magazin istoric, Manuscriptum, Orizont, Progresele ştiintei, Ramuri, Realitatea evreiasca, Revista 22, România liberă, România literară, Romanian Review, Secolul 20/ 21, Steaua, Ştiinţă şi tehnică, Tomis, Tribuna, Tribuna învăţământului, Tribuna României, Vatra, Viaţa românească, Viaţa studenţească ş.a.

„Solomon Marcus este – și va rămâne pentru viitoare generații – un gigant în știința contemporană. A deschis porți spre cărări de cunoaștere neumblate până la el în istoria omenirii. A fondat noi discipline științifice și metode de investigație riguroasă, și a trăit și activat ca savant-cetățean militant în forul public, bătându-se curajos pentru interesul obștesc și dreptate. Marcus rămâne un vârf alpin de urcat. Dar cei care îndrăznesc să-i urmeze pilda și să-i încerce suișurile, se înalță ei înșiși pe umerii unui uriaș și au privilegiul de a vedea mai departe și a-i continua opera. […] La rădăcină, Marcus a fost un matematician de geniu. A servit matematica, pe care a privit-o ca pe «industria grea» a ştiinţelor, cu dragoste, eleganţă şi un entuziasm infinit. Dar Marcus a fost şi un lingvist de calibru mondial. A fost şi unul dintre întemeietorii semioticii ca disciplină distinctă, şi-a cucerit poziţii definitive în arhitectura ştiinţelor şi în lumea literelor construind «lingvistica matematică» şi pe sora ei, poetica matematică, drept ştiinţe articulate în detaliu, pe care alţii le-au îmbrăţişat şi dezvoltat mai departe.” (Mihail M. Cernea, „Frontier mover. Solomon Marcus și Sociologia Științei: Cogitans et Militans”. În: „Secolul 21”, nr. 1-6/2017, p. 156-158)