CONSTANTIN CĂLIN
Prietenul și colaboratorul Bibliotecii Județene „Costache Sturdza”, domnul Constantin Călin a împlinit 80 de ani. Îi urăm sănătate și putere pentru a-și duce la capăt „șantierele” literare, dar și pentru a se bucura de „gustul vieții”, alături de cei dragi.
Profesor universitar, critic și istoric literar, gazetar cultural.
Născut pe 22 iunie 1940, la Udeşti, judeţul Suceava. Fiul Minodorei şi al lui Nicolae Călin, ţărani.
În 1956 a absolvit, la Iaşi, liceul, iar în 1963, Facultatea de Filologie a Universităţii „Al. I. Cuza” (secţia limba şi literatura română). În iunie 2000, şi-a susţinut doctoratul în filologie în cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, având ca temă a disertaţiei „Bacovia. Studiu de istorie şi critică literară”.
Între 1963 şi 1969, a funcţionat ca asistent universitar la Institutul Pedagogic din Bacău. A fost apoi redactor şef-adjunct (1969-1971) şi redactor-şef (1973-1974) al revistei „Ateneu”. Între 1971 şi 1973, a îndeplinit funcţia de preşedinte al Comitetului Judeţean de Cultură Bacău. După 1990, a coordonat suplimentul cultural „Sinteze” al ziarului local „Deşteptarea”, devenind apoi lector la Facultatea de Litere şi Ştiinţe din Bacău.
Volume publicate:
„Dosarul Bacovia. I. Eseuri despre om şi epocă” – 1999.
„Despre şapca şi alte lucruri demodate (Miscellanea). Două drumuri la Malmö (Memorial)” – 2001.
„Dosarul Bacovia. II. O descriere a operei, glose, jurnal” – 2004.
„Gustul vieţii. Varietăţi critice” – 2007.
„Stăpânirea de sine. Miscelaneu” – 2010.
„În jurul lui Bacovia. Glose şi jurnal” – 2011.
„Provinciale. Fragmentarium 1975-1989” – 2012.
„Cărţile din ziar. I. Interviurile” – 2013.
„Scrisori către un redactor”. Vol. I – 2014.
„Cărţile din ziar. II. Pagini de critică literară” – 2015.
„Cărţile din ziar. III. Acorduri şi conflicte locale” – 2015.
„Dosarul Bacovia. III. Triumful unui «marginal»” – 2017.
„În plină lumină. Breviar” – 2019.
„Centenarul. Lecturi particulare” – 2019.
„Zigzaguri. Accente. Jurnal” – 2020.
Ediţii, antologii: Calistrat Hogaş, „Amintiri dintr-o călătorie” (1974); Eusebiu Camilar, „Călăreţul orb” (1975), Barbu Ştefănescu-Delavrancea, „Discursuri” (1977), Calistrat Hogaş, „Amintiri dintr-o călătorie” (1980), Eusebiu Camilar, „Cartea de piatră” (1981), Calistrat Hogaş, „Pe drumuri de munte” (1983), George Bacovia, „Opere. Poezie şi proză. Alte scrieri” (2011).
A publicat articole în: „Steagul roşu”, „Deşteptarea”, „Monitorul de Bacău”, „Ziarul de Bacău”, „Meridian 27”, „Iaşul literar”, „Cronica”, „România literară”, „Tribuna”, „Orizont”, „Luceafărul”, „Pagini bucovinene”, „Bucovina literară”, „Ramuri”, „Vitraliu”, „Baaadul literar”, „Ateneu”, „Acolada”, „Polemici” ş.a.
Premii: Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi (2000), Premiul revistei „Ateneu” (2000), Premiul Uniunii Scriitorilor din România (2000), Premiul revistei „Acolada” (Satu-Mare), Premiul Societăţii „Bucovina”, Premiul Centrului Internaţional de Cultură „George Apostu” (2011), Premiul Uniunii Scriitorilor din România (la Festivalul „Toamnă Bacoviană”, 2011), Premiul special al Revistei „Ateneu” (2011), Premiul Festivalului Naţional „George Bacovia” (2017), Premiul „Lucian Blaga” al Academiei Române, La Secţiunea I, Filologie şi Literatură (2019).
„Obligat să privesc în urmă, îmi dau seama că am realizat puţin, raportat la vîrsta la care am ajuns. Am, dacă mi-i îngăduit să spun, o «operă», însă una restrînsă (12 volume, plus ediţii, antologii, prefeţe şi postfeţe), marcată de «tîrziu», care nu mi-a adus promovări sau beneficii materiale. (…) am stat, aproape permanent, cu un picior în învăţămînt şi cu unul în presă. Din învăţămînt, deşi aveam un doctorat «Magna cum laude» şi făcusem de toate, de la literatură veche la istoria criticii, stilistică şi retorică, am ieşit (ajutat de «prieteni») ca lector şi cu sentimentul de om exploatat. În presă, am urcat şi am coborît: redactor – redactor-şef adjunct – redactor-şef – redactor al revistei «Ateneu”. După ’90, redactor la «Deşteptarea» şi «Monitorul de Bacău». Ca atitudine generală, am fost şi am rămas profesor. Prozele mele critice au ca suport informaţia de bibliotecă şi, subsecvent, sînt educative. Relativ la ceea ce am publicat în volume, s-au scris vreo 80 de recenzii, în reviste ca «România literară», «Contemporanul-ideea europeană», «Viaţa Românească», «Cronica», «Cultura», «Convorbiri literare», «Dilemateca», «Bucovina literară», «Conta», «Pro Saeculum», «Baaadul literar», «Litere», «Tribuna învăţământului», «Ateneu», «Viaţa medicală» etc. Să mai adaug că figurez în cîteva enciclopedii şi dicţionare judeţene şi în «Dicţionarul general al literaturii române» (fără fotografie), ori că am primit mai multe premii? À quoi bon? Ar însemna să ies din rolul personajului în care – parte voluntar, parte nevoit – am fost distribuit.” (Constantin Călin, în antologia „Vreme trece, vreme vine…”, coord. Dumitru Barău, Ed. Lucas, Brăila, 2019, p. 34).