VICTOR ANESTIN

Astronom
Gazetar, prozator (pionier al romanului românesc de anticipaţie), traducător, publicist.
N. 17 septembrie 1875, în Bacău – m. 7 noiembrie 1918, la Bucureşti.
Studii: Colegiul „Sf. Sava” din Bucureşti, Liceul „Carol I” din Craiova, Facultatea de Litere şi Filozofie din Bucureşti.
Autodidact, a studiat cu perseverenţă, ţinându-se la curent cu ultimele progrese ale ştiinţei. Audia cursuri la diferite facultăţi, îşi însuşea treptat o cultură ştiinţifică, filosofică, literară tot mai vastă şi mai temeinică. Ştia mai multe limbi străine: rusă, franceză, germană, engleză, italiană, spaniolă, suedeză.
Debut publicistic, în 1892, în „Curierul Olteniei” din Craiova, cu o traducere a unui articol scris de Camille Flammarion.
A lucrat mai multe publicaţii ale vremii ca redactor şi secretar de redacţie: „Foaia populară”, „Apărarea naţională”, „Tribuna familiei”, „Patriotul”, „Ţara”, „Vremea”, „Adevărul”, „Dimineaţa”, „Minerva”, „Universul”, „Universul literar”, „Tribuna”, „Veselia” ş.a.
A colaborat cu poezii, proze scurte, cronici literare, note, studii biografice, traduceri în publicaţiile: „Tribuna”, „Epoca”, „România ilustrată”, „Revista idealistă”, „Sămănătorul”, „Noua revistă română”, „Flacăra”, „Gazeta Câmpinei”, „Gazeta politică şi literară” ş.a.
A publicat articole ştiinţifice în revistele „L’astronomie” (Franţa), „Monthly Register” (SUA), „Buletinul Societăţii astronomice din Mexic”, „English Mecanics”, The Nature (Anglia) ş.a.
A înfiinţat şi condus revista şcolară „Freamătul” (1895), revista de astronomie „Orion” (1907-1912), „Ziarul călătoriilor și științelor populare” (1912-1916), „Bibliografia română” (1914-1916) şi „Ştiinţa tuturor” (1918).
În 1908 a înființat Societatea astronomică română „Camille Flammarion”, fiind şi secretar al acesteia.
În 1911 a făcut observaţii originale cu privire la planeta Venus, prezentate într-o comunicare la Academia Română, trezind un mare interes în ţară şi străinătate (publicaţii din Franţa, SUA şi Mexic au reprodus comunicarea).
A pus bazele Universității Populare din Bucureşti (1912), unde a ţinut prelegeri şi conferinţe.
Membru fondator, alături de Gheorghe Țițeica și de Ştefan Hepites, al Societății „Prietenii Științei” (1913). Membru în Société Astronomique de France.
Deţinătorul uneia dintre cele mai complete biblioteci astronomice din ţară, strânsă de-a lungul anilor din veniturile sale modeste, ca şi din donaţiile unor renumiţi astronomi ai vremii, printre care Camille Flammarion şi Percival Lowell, cu care se afla în corespondenţă.
A murit la 7 noiembrie 1918, la numai 43 de ani. În urma sa au rămas aproape 10.000 de articole şi mai bine de o sută de lucrări originale şi traduse, care au stârnit interesul pentru ştiinţă a numeroşi cititori.
Din 22 iunie 1995, Observatorul Astronomic din Bacău îi poartă numele.

Volume publicate:
În anul 4000 sau O călătorie la Venus – 1899.
Camille Flammarion. Biografia. Flammarion filosof, artist şi savant. Studiu critic – 1901.
Haralamb Lecca, autor dramatic – 1902.
Pământenii şi marţienii – 1908.
Cucerirea aerului. Baloane şi aeroplane [pe copertă şi: Aventuri aeriene] – 1909.
Stelele. Noţiuni populare de astronomie – 1909.
Vine cometa Halley. La 5 Mai 1910 pămîntul va trece prin coada cometei Halley. Ce sunt Cometele? – 1909.
Ce sunt Cometele. Cometa Halley. Frica de cometa Halley. Numărul cometelor. Din ce sunt formate cometele? Ciocnirea unor comete cu Pămîntul – [1910].
Planeta Marte este ea locuită? – [1910].
Giordano Bruno, Viaţa şi opera lui – 1911.
În lumea spiritelor. Istoria manifestaţiunilor spiritiste – după scriitorii spiritişti moderni – [1911].
Newton şi Atracţiunea universală – [1911].
Venus diurna – Torino, 1911.
Cometele, eclipsele şi bolizii ce s’au observat în România între 1386 şi 1863 după manuscrise şi documente culese – 1912.
Die Kalenderreform in den Staaten der griechischen Kirche. Für Adolf Richters Kalender verfasst von Viktor Anestin, Sekretär der Rumänischen Astronomischen Gesellschaft in Bukarest – [Riga, 1912].
Eclipsele sau Întunecimile de Soare şi de Lună – 1912.
Observaţiuni astronomice. Planeta Venus în 1911 – 1912.
Povestea cerului – 1912.
Romanul cerului. Astronomie pentru toţi – 1912.
Cum să înveţi stelele. Cu 28 hărţi cereşti în text – 1913.
Studii astronomice. I. Răsăritul şi apusul astrelor. Observaţiuni astronomice pentru marinari – 1913; II. Calea laptelui şi construcţia universului – 1914. III. Povestea celei mai frumoase stele, Sirius. Paralaxele stelelor. Cum se găsesc constelaţiile pe cer? – 1915.
Eclipsele de soare. Eclipsa de soare de la 8 (21) August 1914 – [1914].
O tragedie cerească, Poveste astronomică – 1914.
Ce trebuie să citim – 1914, 1915.
Căpitanul Scott la Polul Sud – 1915.
Femeile învăţate. Conferinţă extrasă din revista Tribuna (din Bucureşti) – 1915.
Povestea ştiinţei – 1915.
Ştiinţa şi Morala. Conferinţă ţinută la „Prietenii Ştiinţei” – 1915.
Viaţa şi inveţiunile lui Edison – 1915.
Viaţa şi opera lui William Herschel – [1915].
Eroii ştiinţei – 1916.
Cutremurele de Pămînt. Cutremurele din România – 1916.
Minunile naturei. Razele x şi radiul, după Ch. Gibson şi Ramsay – 1916.
Poveşti astronomice – 1916.
Puterea Ştiinţei. Cum a fost omorât răsboiul european. Poveste fantastică – 1916.
Se va stinge soarele? Soarele după astronomia modernă – 1916.
Visele. După Flammarion – [1916?].
Amintiri din teatru. Din viaţa artiştilor dramatici: Vlădicescu, Manolescu, Maria Teodorini, I. Tănăsescu, Nicu Poenaru, Maria Petrescu, Bobescu, Irena Vlădaia, Găluşcă, Hagiescu, Soreanu şi alţii – 1918.
Viaţa şi opera celebrilor exploratori – 1921.
Călătorii extraordinare: Vasco Nunez de Balboa şi Fernand Cortez, doi mari aventurieri. Prelucrare după Cortambert – 1922.

Traduceri, prefeţe:
Arrhenius, S. Evoluţia lumilor – [1914?].
Clerke, A. Istoria astronomiei – s.a.
Flammarion, C. Cataclismul din Martinica – 1910 ; Ce e cerul? – 1908 ; Ce e viaţa? – [1907] ; Fenomenele spiritismului – [1907], [1915].
Gibson, Ch. Povestea unui electron – [1914].
În lumea fantomelor. Experienţele lui Sir Crookes [strânse şi comentate de V. Anestin] – 1916.
Le Bon, G. Naşterea şi moartea materiei – [1912].
Lindenberg, P. Carol I – 1915.
Maucaulay, Lord. Frederic cel Mare – [1918].
Macpherson, H. Astronomie populară – 1909.
Messerschmidt. Fizica astrelor – [1914?].
Nickl, J. Culminarea astrelor – s.a.
Poincare, H. Mecanica cea nouă – 1914.
Poor, Ch. L. Sistemul solar. Vol. I-II – 1911.
Shakespeare. Hamlet – 1908 ; Macbeth – 1909 ; Othello – [1908] ; Regele Lear – 1909.
Tschudi, C. Tinereţea Mariei Antoaneta. Vol. I-II – 1910; 1916.
Ţimiraş, N. Lucruri văzute [prefaţă] – 1909.
Viaţa şi obiceiurile animalelor [prefaţă] – 1916.

„Sunt aproape 17 ani de când îmi sunt cu totul familiare formele constelaţiunilor şi strălucirea stelelor. Le ştiu pe nume aproape pe fiecare, le-am contemplat cu diferite lunete în atâtea rânduri şi cu toate acestea, încerc şi acuma emoţiunea ce încercam odinioară, când văd, de bunăoară, urcându-se încet pe cer Pleiadele, apoi Aldebaran cu lumina lui roşie, Orionul cu nenumăratele lui stele strălucitoare, Sirius cu lumina lui cea albă!… În tăcerea nopţii, stelele au un farmec deosebit.” (Victor Anestin, în revista „Orion”, 1907)