VIOREL SAVIN

Scriitor

N. 4 aprilie 1941, în satul Bogdana, comuna Borzești, județul Bacău. Fiul lui Emil Savin şi al Sofiei (n. Bibire), învăţători.
Studii: Institutul Pedagogic din Iaşi, Facultatea de Filologie (1971).

Activitate literară:
Debut publicistic cu  schiţa Contrapunct, în „Ateneu”, nr. 9, sept. 1969, p. 10.
Debut editorial cu piesa Ovidiu la Tomis, în volumul „Teatru. Creații ale amatorilor”, Ed. Eminescu, București, 1979, pag. 15-87.
Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1990). Fondator şi preşedinte al filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor (2002-2006).

Volume publicate:

  • Jocul de dincolo de ploaie. Teatru, Ed. Junimea, Iași, 1985.
  • Lucruri și ființe. Piese de teatru, Ed. Cartea Românească, București, 1987.
  • Căderea. Trei moduri de sinucidere. Teatru, Ed. Gamma, Iași, 1993.
  • Lamentația fructelor. Versuri, Ed. Plumb, Bacău, 1994.
  • Funia sau Comèdia supunerii. Proză teatrală, Ed. Viitorul românesc, București, 1997.
  • Greșeala. Teatru, Ed. Cartea Românească, 1997.
  • Ginere de import. Comedie, Ed. Expansion-Armonia, București, 1997.
  • Jocuri (de unu, de doi…). Proze teatrale, Ed. Junimea, 1998.
  • Acorduri pentru urechi surde (din însemnările unui naiv), publicistică, Ed. Plumb, 1999.
  • Pagini alese. Teatru, Ed. Plumb, 2000.
  • Evanghelia eretică sau Melec, Purtătorul de Nucă și de Nývas. Roman, Ed. Junimea, 2000.
  • Scriitori băcăuani, vol. I, Ed. Plumb, 2000 (coautor).
  • Despre starea autografului. Cărți cu olografe, Ed. Studion, Bacău, 2001.
  • Etnologul Dorinel Ichim. Contribuţii documentare, Ed. Diagonal, Bacău, 2002 (coordonator).
  • Tragedii în fond. Situaţii comice pentru lectură şi înscenări, teatru, Ed. Princeps Edit, Iași, 2002.
  • Octavian Voicu. Biobibliografie, Ed. Studion, Bacău, 2003 (coautor).
  • Evanghelia eretică sau Istoria lui Melec, Purtătorul de Nucă și de Nývas, ediția a II-a, Ed. Princeps Edit, 2003.
  • Ștefan, după-amiază (variante de supravieţuire). Teatru, Ed. Casa scriitorilor, Bacău, 2004.
  • Comedii triste, teatru, Ed. Casa scriitorilor, 2004.
  • Doamne, fă ca Schnauzer să câștige! Proze teatrale , Ed. Casa scriitorilor, 2004.
  • Drame istorice, teatru, Ed. Casa scriitorilor, 2004.
  • Comédia schimbărilor, teatru, Ed. Casa scriitorilor, 2004.
  • Închisoarea de sunete. Comédia schimbărilor 2, teatru, Ed. Casa scriitorilor, 2005.
  • Evanghelia eretică sau Istoria lui Melec, Purtătorul de Nucă și de Nývas în Cretinozauria, ediția a III-a, Ed. Casa scriitorilor, 2005.
  • Acorduri pentru urechi surde!, publicistică, ediția a II-a, Ed. Casa scriitorilor, 2005.
  • Poarta – The Gate, teatru, versiunea în limba engleză: Mariana Zavati Gardner, Ed. Psyhelp, Bacău, 2007.
  • Ioan Măric. Album, versiune engleză (Elena Ciobanu) şi franceză (Elena Bulai), Ed. Vicovia, Bacău, 2008 (coordonator).
  • Gresia albastră. Arta înfrângerii de sine, roman, vol. I-II, Editura Raluca, Buzău, 2009.
  • Doamne, fă ca Schnauzer să câștige!, teatru, traducere: Mariana Zavati Gardner („Oh lord, make Schnauzer win!”), Dan Stoica („Oh Gott, tu, dass Schnauzer wird!”), Oana Mihaela Savin („Dieu, que Schnauzer gagne!”), Ed. Valman, Buzău, 2010.
  • The Old Lady and The Thief, patru piese de teatru traduse de Mariana Zavati Gardner și Fay Jacqueline Gardner, Ed. Valman, 2010.
  • Exilat în strigăt. Versuri, Ed. Valman, 2011.
  • Arta înfrângerii de sine, roman, Ed. Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011.
  • Evanghelia eretică sau Istoria lui Melec, Purtătorul de Nucă și de Nyvas în Cretinozauria, ediția a IV-a revăzută și adăugită, Ed. Tipo Moldova, Iași, 2011.
  • Teatru (texte pentru lectură și înscenări), colecția Opera Omnia, Ed. Tipo Moldova, 2012.
  • Acorduri pentru urechi surde!, publicistică, ediția a III-a, colecția Opera Omnia, Ed. Tipo Moldova, 2012.
  • Impostorul (Arta înfrângerii de sine), ediția a II-a revăzută și adăugită, colecția Opera Omnia, Ed. Tipo Moldova, 2013.
  • Viorel Savin comentat de…, Ed. Valman, 2014.
  • Exilat în strigăt (Scrisoarea a 3-a către români). Exiled in a scream (The Third Letter to the Romanians), free translation by Mariana Zavati Gardner and John Edward Gardner, Ed. Ateneul scriitorilor, 2014.
  • Pictorul Nicu Enea (Viața alcătuită din scrisori, articole și poze), Ed. Ateneul scriitorilor, 2015.
  • Nicu Enea. Album monografic, Ed. Ateneul Scriitorilor, 2015; ediţia a 2-a, revăzută şi adăugită, Ed. Babel, 2015.
  • De-ajuns! Tranziţie, tranziţi(h)oţi şi plagiate, Ed. Babel, Bacău, 2016.
  • Cinesunta – fata cu trecutul amputat. Roman, Ed. Junimea, 2017.
  • Implozia lui Melec Purtătorul de Nucă şi de Nyvas, întregită cu Lamentaţia fructelor (Scrisoarea I către români), cu Exilat în strigăt (Scrisoarea a III-a către români) şi încheiată cu Prima circulară către adoratorii adoraţiei, transcrisă cu mare spaimă în satul Luncani, Ed. Princeps Multimedia, Iaşi, 2017.
  • Vieţile poetului. Publius Ovidius Naso în dramaturgia românescă, Ed. Vicovia, 2017 (coordonator).
  • Nicu Enea. Grafica. Album, Ed. Babel, 2017, 2018.
  • Ca viermele în hrean. Amintiri necenzurate. 1, Ed. Ateneul scriitorilor, 2018.
  • De-ale revoluţiei. Teatru, Ed. Ateneul scriitorilor, 2020.
  • O zi din viaţa lui Teofil Avram, roman, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2020.
  • Adevărul despre moartea lui Mihai Solomon. Roman, Ed. Junimea, 2020.

Activitate publicistică: articole şi creaţii literare în ziarele Deşteptarea, Monitorul de Bacău, Steagul roşu şi revistele Ateneu, Baaadul literar, Cadran cultural, Carpica, Cartea, Conta, Contemporanul, Convorbiri literare, Cronica veche, Cultura, Oglinda literarră, Plumb, 13 Plus, Pro Saeculum, Sinteze, Spaţii culturale ș.a.

Activitate jurnalistică (reviste înființate şi conduse):

  • Moldova, săptămânal de opinie, Bacău, 1990.
  • Cabaret, periodic de divertisment, Bacău, 1990.
  • Opinia băcăuană, săptămânal de opinii și atitudine, 1992.
  • Teatrul românesc, lunar de atitudine și opinii, Bacău, 1997-1998.
  • Cartea, periodic de atitudine culturală editat de Biblioteca Judeţeană „C. Sturdza” Bacău, 2001-2003 (perioadă în care a fost şi director al Bibliotecii Judeţene).

Piese de teatru jucate:

  • Proprietatea dumneavoastră, octombrie 1973, regia Gheorghe Teașcă, Teatrul Popular de Comedie din Slănic Moldova; stagiunea: 1973-1974 și 1974-1975.
  • Fratele meu mut, martie 1975, regia Val Mănescu, Teatrul Popular de Comedie din Slănic Moldova.
  • Jocul de dincolo de ploaie, regia Valentin Perciun, Teatrul Popular de Comedie din Slănic Moldova; stagiunea: 1977-1978.
  • Bătrâna și Hoțul, Teatrul dramatic „Bacovia”, 1984-1988, regia Mircea Marin; Teatrul Mic din București, 1987-1989 și 1991-1992, regia Cristian Hadjiculea; Teatrul dramatic „Al. Davila” Pitești, 1990-1991, regia Al. Zărnescu; Teatrul dramatic „Ovidiu” Constanța, 1991-1992, regia Dan Alecsandrescu; Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani, 1997-1998, regia Marius Rogojinschi; Teatrul Valah Giurgiu, 2004, regia Mircea Crețu; Teatrul „G.A. Petculescu” Reșița, 2009-2010, regizoare Iustina Prisăcaru; Teatrul de Stat Constanța, din 2017, regia Iulian Enache. Radio Iași, „Teatru la microfon”, aprilie 1998, regia Marius Rogojinschi; Teatrul Național al TVR, TVR Cultural, TVR Internațional, regia Olimpia Arghir, difuzată de 13 ori în perioada 1991-2000.
  • Colegii, Teatrul dramatic „Bacovia”, 1987-1988, regia Nae Cosmescu.
  • Tu nu ești trupul tău, Teatrul „Fantasio” Constanța, 1999-2001, Teatrul dramatic „Bacovia”, 2003-2005, regia Florin Zăncescu.
  • Te urăsc, iubitule!, Teatrul dramatic „Bacovia”, 1993-1994, regia Dan Alecsandrescu; Teatrul Național al TVR, 1994, regia Eugen Todoran.
  • Ginere de import, Teatrul Popular de Comedie Slănic Moldova, 1984-1985, regia Romeo Bărbosu; Teatrul „Fantasio” Constanța, 1995-1997, regia Florin Zăncescu; Teatrul dramatic „Bacovia”, 1999-2003, regia Constantin Dinischiotu.
  • Bucuria de a fi îndurerat la Tomis, Teatrul Național al Radiodifuziunii Române, 1997, regia Cristian Munteanu; Teatrul de Stat Constanța, 2017, regia Liviu Manolache.
  • Greșeala, Teatrul Național al Radiodifuziunii Române, 1999, regia Constantin Dinischiotu.
  • Doamne, fă ca Schnauzer să câștige!, Teatrul „Andrei Mureșanu” Sfântu Gheorghe, 2000, regia Adrian Ancuța și Tiberiu Tudoran; Teatrul Municipal „Bacovia”, 2005, regia Adrian Găzdaru; Teatrul „Pygmalion” Viena, 2007, regia Geirun Țino, versiune în limba germană Dan Stoica.
  • Funia sau Comèdia supunerii, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași, 2001-2003, regia Ovidiu Lazăr.
  • Logodnicul din ciorap, Teatrul Municipal „Bacovia”, 2005-2006, regia Gheorghe Balint.
  • Hotel „Far East”, Teatrul Municipal „Bacovia”, 2013-2014, regia Doina Zotincă.

În martie 2004, Preşedintele României, Ion Iliescu, i-a conferit Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, Categoria A – „Literatură”, „pentru talentul de care a dat dovadă, îmbogăţind literatura română”.

A fost distins cu titlul de Cetăţean de Onoare al oraşului Slănic-Moldova (2014) şi al judeţului Bacău (2018).

Premii şi diplome (selectiv): Diploma Asociației Oamenilor de Teatru și Muzică din Bucureşti pentru piesa „Fratele meu mut” (1978); Diploma Ministerului Culturii la Concursul Național de Dramaturgie „Camil Petrescu”, pentru piesa „Greșeala” (1995); Premiul „George Bacovia” al revistei „Ateneu” din Bacău (1997); Premiul „I.L. Caragiale” al Uniunii Scriitorilor din România, la Colocviile Naţionale de Dramaturgie – Sinaia, pentru piesa de teatru „Bustul” (2003); Premiul „Opera Omnia” al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Bacău (2006); Premiul de Excelență al Consiliului Județean Bacău (2011); Premiul de Excelență „Liviu Rebreanu” al Asociaţiei Culturale Diallog, pentru romanul „Impostorul” (2011).

„Da, în plaja opțiunilor mele s-a produs o «reorientare»: după douăzeci și șapte de premiere pe scene importante din țară, am fost obligat să renunț la teatru! Da, obligat! Nimeni, sau poate foarte puțini reușesc să își imagineze frământările și emoțiile prefacerii prin care am trecut. După Revoluție s-au petrecut schimbări profunde și în lumea teatrului. Regizorii și actorii s-au ridicat împotriva așa-zisei «dictaturi a autorilor» – a imuabilității textului dramatic, de fapt! –, dizolvând păgubos cunoscuta triadă de aur: dramaturg, regizor, actor, a cărei respectare a prilejuit marile succese ale teatrului românesc. Și, unde am ajuns, în urma revoluției «făcute democratic» în teatre? Regizorul, devenit factotum peste noapte, dintr-odată nu mai înscenează «piese de un anume autor», ci «spectacole după un anume autor». Povestea și coerența situațiilor dramatice au fost sacrificate inept în favoarea teatrului înțeles doar ca scenografie, muzică și joc pur actoricesc. (…) Cu amar a trebuit să renunț la ceea ce mi-a adus bucurii greu de măsurat, și am virat către proză. Nu mi-a fost ușor, dar acum mi-e bine. Deși, când am venit în acest teritoriu, cărțile erau deja făcute și am fost – și mai sunt încă – ținut la mantinela ierarhiilor de tranziție. Dar obstacolele dintotdeauna mi-au priit, căci m-au mobilizat.” (din interviul realizat de Cornel Galben, în „Cadran cultural”, nr. 2, 2021, p. 2-3).

Bibliografie:
Cornel Galben, Personalităţi băcăuane, vol. 8, Ed. Corgal Press, Bacău, 2020, p. 224-242.
Eugen Budău, Bacăul literar, Ed. Universitas XXI, Iaşi, 2004, p. 543-548.
Ioan Enache, Viorel Savin 60. Biobibliografie, Ed. Studion, Bacău, 2001.