Mihaela Hahui – Liviu Rebreanu. Ipostaze ale discursului jurnalistic
Lucrarea de faţă îşi propune să analizeze diversele ipostaze ale discursului lui Liviu Rebreanu, din dorinţa de a aborda creaţia acestuia, insistând nu doar asupra operei sale literare, ci mai ales asupra celei publicistice.
Cititor al romanului românesc modern, Liviu Rebreanu lărgeşte şi adânceşte observaţia, îndeosebi asupra universului rural, o galerie întreagă de personaje, îndeosebi ţărani, fiind surprinsă în ipostaze felurite din viaţa satului. Satul românesc văzut de Rebreanu în condiţiile micii proprietăţi comunică anumite permanenţe ce depăşesc limitele istorice. Ontogenia reflectă filogenia personajelor, aşa încât, în opera literară a lui Rebreanu asistăm la desfăşurarea amplă a vieţii, marcată de marile ei evenimente, ca naşterea, căsătoria, moartea sau de obiceiuri cu un trecut milenar. Eroii prozei acestuia, ca individualităţi, trăiesc sub imperiul unor legi social-istorice, dar şi al unora universale, care guvernează cosmic vârstele omului, urmând succesiunea vârstelor naturii. Tocmai acest fenomen de repetabilitate, de curgere continuă între ţărmuri foarte largi, imprimă ritualul majestuos.
Volumul poate fi împrumutat de aici.