Tincuța Racheru – O abordare psihanalitică a prozei lui George Bălăiță
Cred că aparatul de interpretare simbolică a lui George Bălăiţă ar trebui să fie dual, conform propriei sale concepţii din cartea de bază a sa, Lumea în două zile, adică o interpretare a mitului creativ la toate nivelele drept o poveste a luptei dintre o fiinţă pozitivă şi una negativă, datorită unui început dificil de precizat (personajul Antipa nu are istorie la timpul trecut), naraţiune care acţionează asupra omului şi a anturajului său, istorisiri necunoscute, care formează personaje teatrale, supuse unor mişcări aproape obsesive, cu diferenţe mari între comportamentul într-un Spaţiu, să spunem colorat alb, faţă de alt spaţiu, colorat infernal / ocna, intrarea în aceste spaţii fiind marcată de simetrii ale Timpului astronomic, momente aflate şi ele la polii unei elipse, cu diferenţă chiar faşă de onomastica din perspectiva căreia se spune întâmplarea (ascunsă în notiţe, benzi magnetice, amintiri, referate, povestiri, dialoguri).
Loading...
Reload document
Open in new tab Volumul poate fi împrumutat de aici.
