MARIUS MIRCU

by · Published · Updated

Scriitor, ziarist
N. 9 iunie 1909, în Bacău (nume la naştere: Israel Marcus) – m. 4 septembrie 2008, la Tel Aviv, Israel. Este fratele academicianului Solomon Marcus şi al scriitorului Marcel Marcian.

Studii: Şcoala de Băieţi nr. 2 şi Liceul „Ferdinand I” din Bacău (1929); Facultatea de Drept din Bucureşti (1936).

Activitate publicistică:
Debut publicistic în 1928, în revista „Încercări” a Liceului „Ferdinand I”, cu articolul „Scurtă privire asupra presei şi întemeietorilor ei din Bacău”. Debut literar în 1933, în ziarul „Vremea”, cu reportajul „Pe drumul Damascului”. A semnat cu pseudonimul Marius Mircu dar și cu numele adevărat, Israel Marcus.

Scrieri:

  • 24 de ore în jurul lumii. 24 de reportaje şi 24 de articole. Bucureşti, Tipografia „Ovidiu”, 1932;
  • Văzduhul ne cheamă. Bucureşti, Ed. Aviachim, 1934;
  • N-am descoperit America! Bucureşti, Ed. Cultura Poporului, 1937;
  • Paul Valéry şi poezia pură. Bucureşti, Ed. Glob, 1938;
  • Povestea minunată a lui Shirley Temple. Bucureşti, Editura Librăriei „Principele Mircea”, 1938;
  • Să împiedicăm războiul? Bucureşti, Ed. „Georges”, 1938;
  • Albumul Shirley Temple. Bucureşti, Editura Librăriei „Principele Mircea”, 1939;
  • Atlantinia. Bucureşti, Editura Librăriei „Principele Mircea”, 1939;
  • Să emigrăm cu toţii! Bucureşti, Ed. Glob, 1939;
  • Amintirile unei studente. Bacău, Ed. Bistriţa, 1940;
  • Despre câţiva copii. Bucureşti, Tipografia „Finanţe şi industrie”, 1942;
  • Extraordinara odisee a reporterilor şi cîteva figuri de ziarişti şi de scriitori. Bucureşti, Ed. Glob, 1942;
  • Rango, prietenul oamenilor. Bucureşti, Editura Naţională – Gh. Mecu, 1942;
  • Progromul de la Iaşi. Bucureşti, Ed. Glob, 1944;
  • Progromurile de la Bucovina şi din Dorohoi. Bucureşti, Ed. Glob, 1945;
  • Bingo [carte pentru copii]. Bucureşti, Ed. Veritas, 1945;
  • Progromurile din Basarabia şi Transnistria. Bucureşti, Ed. Glob, 1947;
  • Povestea unui copil din zilele noastre. Bucureşti, Editura Institutului Român de Documentare, 1947;
  • Răscoala din junglă. Bucureşti, Editura Institutului Român de Documentare, 1947;
  • Gică, Trică şi încă un băiat. Bucureşti, Editura de Stat, 1950 (coautor);
  • Peste cincizeci de ani. O viziune literară şi ştiinţifică a viitorului. Tel-Aviv, Ed. Cultura, 1967;
  • Drama unui umorist. Haifa, Ed. Glob, 1973;
  • Trimis special. Din amintirile unui ziarist. Bucureşti, 1974;
  • Croitorul din Back (roman). Bucureşti, Cartea Românească, 1979; ediţia a II-a, integrală, Aşkelon, Ed. Glob, 1988;
  • M-am născut reporter (roman). Bucureşti, Cartea Românească, 1981;
  • Încă şapte momente. Haifa, Ed. Glob, 1981;
  • Tot şapte momente. Haifa, Ed. Glob, 1983;
  • Din nou şapte momente. Aşkelon, Ed. Glob, 1987;
  • Iar o dată şapte momente. Aşkelon, Ed. Glob, 1988;
  • Numai oamenii norocoşi au noroc. Bat Yam, Ed. Glob, 1989;
  • Ultimul şapte momente. Bat Yam, Ed. Glob, 1989;
  • Dosar Ana Pauker. Tel Aviv, Ed. Glob, 1991; Ediţie alcătuită de Mihai Stoian cu consimţământul autorului. Bucureşti, Ed. Gutenberg-Casa Cărţii, 1991;
  • Alte ultime şapte momente. Bat Yam, Ed. Glob, 1992;
  • Şapte buclucuri de scriitor. Rehovat, Ed. Menora, 1993;
  • Treizeci şi şase de stâlpi ai lumii. Momente din istoria evreilor din România. Bucureşti, Ed. Glob, 1994;
  • Ce s-a întâmplat cu evreii în România. 1: Câte ceva despre masacrarea lor morală şi fizică. Batyam, Ed. Glob, 1996 ; Vol. 2: Prigoana cea mare. Batyam, Ed. Glob, 1996 ; Vol. 3: O altă faţă a prigoanei. Batyam, Ed. Glob, 1997;
  • Oameni de omenie în vremuri de neomenie. Bucureşti, Ed. Hasefer, 1996;
  • M-am născut reporter (roman), ed. a II-a. Bucureşti, Ed. Glob; Ed. Papyrus, 1998;
  • La noi, la Bacău… – schiţe şi reportaje vesele şi triste. Bacău, Ed. Egal, 2000;
  • Boroboaţe de sărbători. Amintiri din copilărie. Tel Aviv, Ed. Minimum, 2000;
  • Strălucitul meu secol blestemat. Bacău, Ed. Egal, 2000;
  • Ana Pauker şi epoca ei. Rădăuţi, Ed. „Ion Prelipcean”, 2001;
  • Uite-aşa se petrecea atunci… Povestiri de necrezut. Bat Yam, Ed. Glob, 2001;
  • Un cimitir plin de viaţă: Filantropia. Pantheonul evreilor din România. Bacău, Ed. Egal, 2001;
  • Am visat că sunt scriitor. Bat Yam, Ed. Glob, 2002;
  • Idişul cântă şi încântă. Bat Yam, Ed. Glob, 2003;
  • Povestea presei evreieşti din România. Povestea evreilor din România. Bat Yam, Ed. Glob, 2003;
  • Marius Mircu văzut de… Bat Yam, Horodnic de Jos, Ed. Glob, Ed. „Ion Prelipcean”, 2003;
  • Cele 60 de cărţi ale mele. Bat Yam, Ed. Glob, 2005.

A publicat reportaje, cronici, literatură pentru copii şi alte articole în periodicele: „Bacăul”, „Moldova”, „Curentul Bacăului”, „Ateneu”, „Deșteptarea” – suplimentul „Sinteze”, „Scânteia”, „Vremea”, „Reporter”, „Rampa”, „Adevărul literar şi artistic”, „Realitatea ilustrată”, „Sănătatea”. „Ziarul Ştiintelor şi al Călătoriilor”, „Ordinea”, „Universul copiilor”, „Jurnalul copiilor”, „Revista Cultului Mozaic”, „Viaţa evreiască”, „Neamul evreiesc”, „Tribuna evreiască”, „Realitatea evreiască”, „Minimum” ş.a.
Redactor al revistelor: „Iuzl”, „Gazeta”, „Tempo”, „Ordinea”, „Victoria”, „Naţiunea”, „Scrisul liber”, „Jurnalul copiilor”, „Pionierul”, „Viaţa Capitalei”, „Filatelia” ş.a.
Din 1942, a condus secția de arhivă-documentare a Comunității Evreilor din București și a Federației Comunităților Evreiești din România. A fost primul director al Muzeului de Istorie a Evreilor (1982-1987), înființat la inițiativa rabinului șef al comunitățiilor evreiești din România, dr. Moses Rosen.
A emigrat în Israel în 1987, unde a colaborat la postul de radio Kol Israel (Vocea Israelului).
Membru al Uniunii Scriitorilor din România (1945) şi al Federaţiei Scriitorilor din Israel (1987).
A fost distins cu Premiul de literatură pentru copii (1951) şi Premiul special Sion, pentru întreaga sa activitate literară şi publicistică (2002).
Filiala din Bacău a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România îi poartă numele.

„Marius Mircu reprezintă un caz în literatură, în primul rând printr-o uluitoare vitalitate scriitoricească: Victor Rusu se mira de «o asemenea potenţă, la plus şaptezeci de ani», Eugen Budău îl prezintă în «Ateneu» în 1999, cu un autoportret, «Halal de mine, sunt nonagenar!», iar la 96 ani cel în cauză scria: «Ura, mi-a apărut noua carte, a 61-a; am în pregătire încă patru». În al doilea rând, i se recunoaşte unanim meritul de a fi cultivat, în tradiţia lui Brunea Fox, gazetăria literară. Marius Mircu este unul dintre cei mai cunoscuţi autori de reportaje din lume. «Vreţi să vă prelungiţi viaţa? Scrieţi-vă memoriile!», ne îndemna în 1987. Cu ceea ce produsese până atunci şi cu ceea ce a urmat, Marius Mircu rămâne un reprezentant de seamă al memorialisticii. Ca şi în cazul reportajului, genul depăşeşte graniţele unor simple confesiuni şi interesează marea literatură. Opera lui Marius Mircu încă aşteaptă să fie evaluată. În special literatura pentru copii, dar şi scrierile de după 1987 (anul părăsirii României, pentru Israel) se cer (re)citite şi aşezate în contextul literaturii române. Doar aşa plecarea din această lume (în 2008, la 99 de ani!) va fi fost «o nespusă mândrie»: de a sta alături de «cei pe care i-am admirat».” (Ioan Dănilă, „Centenar Marius Mircu”, în „Ateneu”, nr. 9, septembrie 2009, p. 12).

Bibliografie:
Eugen Budău, Bacăul literar, Ed. Universitas XXI, Iaşi, 2004, p. 251-257.
Carmen Țâgșorean, Conștiința în oglinda istoriei. Marius Mircu – un jurnalist complet, Ed. Hasefer, București, 2019, 445 p.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Marius_Mircu