ION L. CATINA

by · Published · Updated

Scriitor, explorator

N. 28 ianuarie 1870, în Târgu Ocna, județul Bacău – m. 1940, la București.
Publicistic, a debutat în 1887, în revista bucureșteană Santinela, condusă de scriitorul băcăuan Grigore H. Grandea.
A colaborat cu versuri protestatare la gazete de orientare stângistă. Solidarizându-se cu greva croitorilor, în 1889 a fost arestat împreună cu jurnaliștii Panait Mușoiu și Eugen Vaian.
În perioada 1890-1894, a fost redactor la gazeta Munca (București), organ social-democrat cu apariţie săptămânală, publicând articole referitoare la activitatea politică a muncitorilor din ţară şi străinătate.
De asemenea, a fost redactor la publicațiile: Liberalul gălățean, Resboiul, Adevărul, Reforma socială și Vestea.
A colaborat cu articole și versuri la revista politică Actualitatea (prin poezia „La arme” a militat pentru intrarea României în război alături de puterile Antantei), Avantgarda (Craiova), Calendar pentru israeliți, Calendar pozitivist, Contemporanul, Ecoul săptămânii, Garda, Generaţia viitoare, Mirceşti, Munca, Presa liberă, Revista enciclopedică română, Revista poporului, Revista românească, Revolta, România viitoare, Săptămâna ilustrată, Școala nouă (Roman), Viitorul ţării ş.a.
A semnat și cu pseudonimele: Muzungu, Lusignan, C. Lusignan, I.C. de Lusignan, J. de Lusignan.
A debutat editorial în 1895, cu piesa de teatru „Amalafrida”, pe care anterior o publicase în revista „Mircești”. 150 de exemplare din această carte le-a trimis Primăriei Târgu Ocna, ca donație pentru premierea elevilor.

Scrieri:

  • Dramă în 5 acte, în versuri. Scriere originală, Galaţi, Tipografia Buciumul Român, 1895, 100 p.
  • Doamna Mărgărita. Moartea lui Răzvan Vodă. Izvoade, Bucureşti, Tipografia Jubileu a Lucrărorilor Asociaţi, 1908, 128 p.
  • De pe alt tărîm sau 36 de zile pe apă, Bucureşti, Tipografia Jubileu a Lucrătorilor Asociaţi, 1908. 132 p. ; Ediția a 2-a, Bucureşti, Imprimeria Independenţa, 1917, 178 p.
  • Sori apuși. Regina Saba. Poeme și legende, București, Tipografia Capitalei, 1929, 48 p.

De același autor: Catapulta – versuri satirice, Flori de rujă – versuri lirice, Gelimer – poem dramatic, La miezul Pămintului – proză, Le pun la toate cruce – versuri, Nouri negri – versuri sociale, Marele dicţionar fonetic român, Printre harapi (lista de titluri a fost transcrisă de pe coperta a IV-a a vol. „Sori apuși. Regina Saba”).

În 1913 a publicat traducerea: Povestire despre ceeace s’a petrecut în Transilvania, despre unirea prinţilor Moldovei, şi ducele României cu voevodul pentru apărarea creştinătăţei contra turcului, editor: Gh. B. Niculescu, Institutul de Arte Grafice „Biruinţa” București. Pe copertă: „Proba cucerirei Silistrei şi Cadrilaterului de români. Document autentic, francez, din 1595”.
Volumul „De pe alt tărâm sau 36 de zile pe apă” este rodul călătoriei pe care a făcut-o în Africa australă, prima expediţie a unui român în această zonă. A pornit din Constanţa pe 25 ianuarie 1900 şi după ce a traversat Marea Neagră a făcut un prim popas la Istanbul. De aici s-a îmbarcat pentru Port Said, navigând pe mările Marmara, Egee şi Mediterană. Urcat la bordul vaporului „Oxus“, s-a îndreptat spre portul Diego Suarez, lăsând în urmă Canalul de Suez, Marea Roşie şi o parte din Oceanul Indian. Pe traseu şi-a notat conştiincios impresiile, fascinat de cele văzute şi mai ales de peisajul Madagascarului. A cules de la malgaşi, hovaşi şi sacalovii multe date despre istoria, religia şi folclorul zonei, după care s-a îmbarcat pe vasul „Gironde“, pentru a ajunge la Beira. De aici, timp de şase ani, a colindat aproape în întregime Mozambicul, Natalul, Transvaalul şi Colonia Capului, vizitând sate şi plantaţii de trestie de zahăr şi bananieri, navigând cu ambarcaţiunile negrilor pe fluviile interioare şi pe apele Oceanului Indian. Învăţând limba cafră, a zăbovit în preajma triburilor de negri cafri, cărora le-a observat îndeaproape modul de viaţă.
Revenit în țară în 1906, a publicat peste 300 de foiletoane în revista „Țara” (unde era și redactor), sub titlul „Aventurile unui român în Africa. Șase ani pe continentul african”.
A lăsat în manuscris un „Dicţionar cafro-român” (de circa 1000 de cuvinte și expresii), un „Dicţionar arabo-român”, un „Dicţionar egiptiano-român”, jurnalul de călătorie „În Ţara Soarelui, Țara faraonilor” și un caiet de 82 de pagini, cu versuri aparținând perioadei 1886-1929, intitulat „Cântec de jale” (care se păstrează la Muzeul de Istorie al orașului Târgu Ocna).

 

Bibliografie:
Budău, Eugen. Bacăul literar, Ed. Universitas XXI, Iași, 2004, p. 74-77.
Galben, Cornel. Scriitori băcăuani, Ed. Corgal Press, Bacău, 2012, p. 106-108.
Mihail Straje, Dicţionar de pseudonime, alonime, anagrame, asteronime, criptonime ale scriitorilor şi publiciştilor români, Ed. Minerva, Bucureşti, 1973, p. 132.
Borda,Valentin. Călători şi exploratori români, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1985, p. 326.
Călători români în Africa. Însemnări de călătorie, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1983, p. 103.
Tebeica, Val. Străbătând lumea. Călători şi exploratori români de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul celui de-al XX-lea, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1962, p. 247.