DUMITRU FECIORU

by · Published · Updated

Teolog, traducător

N. 18 iunie 1905, în satul Poiana, județul Bacău (în familia morarului Ion Fecioru și a soției sale Maria, fiind cel mai mare dintre cei opt frați și surori) – m. 22 februarie 1988, la Bucureşti (înmormântat în Cimitirul Bellu).

Studii:
Seminarul Teologic „Veniamin Costachi” din Iaşi (1918-1926).
Facultatea de Teologie din Bucureşti (1926-1930; teza de licență: „Gnosticismul la Clement Alexandrinul”)
Specializare la Facultăţile de Teologie din Atena (1930-1932), Berlin şi München (1935-1936).
Doctor în Teologie la Facultatea de Teologie din Bucureşti, cu teza: „Viața Sfântului Ioan Damaschin” (1935).

Activitate profesională și didactică:
Funcţionar la Biblioteca Ateneului Român (1927-1930 şi 1938-1940).
Profesor la Seminariile Teologice „Neagoe Vodă” din Curtea de Argeş (1933) şi „Nifon” din Bucureşti (1937-1938).
Preot în Parohia „Schimbarea la Față” („Cuţitul de Argint”) din Bucureşti (1940-1988).
În calitatea sa de membru al comitetului Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, a preluat în 1945 conducerea revistei „Biserica Ortodoxă Română”.
Conferenţiar de Omiletică patristică la Facultatea de Teologie din Bucureşti (1946-1948).
Lector de Limba greacă la Institutul Teologic Universitar (1949-1955) și conferenţiar (1955-1956). Profesor la catedra de Noul Testament (1956-1959) și la cursuri de doctorat.
Bibliotecar şef la Biblioteca Sfântului Sinod (1959-1961).
Consilier patriarhal la Sectorul Relaţii externe bisericeşti (1961-1971).
Profesor de Patrologie la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti (1971-1975).
A fost membru în câteva delegaţii sinodale care au vizitat alte Biserici.

Activitate publicistică și editorială:
S-a numărat – alături de pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae și pr. prof. dr. Teodor Bodogae – printre principalii traducători ai textelor patristice apărute înainte de anul 1989.
În reviste teologice („Studii Teologice”, „Biserica Ortodoxă Română”, „GlasuI Bisericii”, „Mitropolia Moldovei şi Sucevei”, „Mitropolia Olteniei”, „Mitropolia Banatului”) a publicat peste 80 de traduceri din Sfinţii Părinţi, îndeosebi din „Omiliile” şi „Cuvântările” Sfântul Ioan Gură de Aur.
Împreună cu preotul Olimp Căciulă a editat, în 1938, colecţia patristică „Izvoarele Ortodoxiei”.
A inițiat și condus, din 1941, colecția „Pagini alese din Sfinții Părinți”, în care au fost publicate 20 de broșuri, marea majoritate a acestora constând în traducerile sale.
A colaborat la editarea colecției „Părinți și Scriitori Bisericești”, traducerile sale (8 volume) ieșind de sub tipar între anii 1979 şi 1994.
Spre sfârșitul vieții, s-a implicat și în proiectul de traducere a ediției jubiliare a Sfintei Scripturi, un demers început la finele anilor ’80 de viitorul Mitropolit Bartolomeu Anania al Clujului.

Scrieri:

  • Epoca Fericitului Augustin. Bucureşti, Tipografia Cărţilor Bisericeşti, 1929.
  • Viaţa Sfântului Ioan Damaschin. Studiu de istorie literară creştină. Bucureşti, Tipografia Seminarului Monahal Cernica, 1935.
  • Ideile pedagogice ale Sf. Ioan Hrisostom. Bucureşti, Tipografia Cărţilor Bisericeşti, 1937.
  • Bibliografia traducerilor în româneşte din literatura patristică. Fascicola I, Epoca de la 1691-1833. Bucureşti, Institutul de Arte Grafice Bucovina, 1937.
  • Asterie, episcopul Amasiei. Viaţa şi opera. Bucureşti, 1938.
  • Ilie Miniat tradus de Preot D. Iliescu-Palanca. Bucureşti, Tipografia Cărţilor Bisericeşti, 1944.
  • Pedagogia nouă şi pedagogia creştină. Bucureşti, 1946.
  • Memoriu de titluri şi lucrări. Bucureşti, Tipografia Cărţilor Bisericeşti, 1946.
  • Un nou gen de predică în omiletica ortodoxă. Predica la Buna Vestire a Sfântul Gherman I al Constantinopolului. Bucureşti, Tipografia Cărţilor Bisericeşti, 1946.
  • Sfîntul Vasile cel Mare. Închinare la 1600 de ani de la săvîrşirea sa. Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1980 (în colaborare).

Traduceri și studii introductive:

  • Sfântul Ioan Damaschin. Cultul sfintelor icoane (cele trei tratate contra iconoclaştilor). Bucureşti, Tipografia Seminarului Monahal Cernica, 1937.
  • Sfântul Sofronie al Ierusalimului. Viaţa cuvioasei Maria Egipteanca. Bucureşti, 1937.
  • Sfântul Ioan Hrisostom. Despre căsătorie. Bucureşti, 1938.
  • Sfântul Ioan Damaschin. Dogmatica. Bucureşti, Editura Librăriei Teologice, 1938.
  • Duh de viaţă nouă, epistola către Diognet. Bucureşti, Fântâna Darurilor, 1941; Ed. a 2-a, 1942; Ed. a 3-a, 1943.
  • Epistolia Sfinţilor Apostoli, calea vieţii şi calea morţii. Bucureşti, Fântâna Darurilor, 1941; Ed. a 2-a, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1942; Ed. a 3-a, 1943.
  • Sfântul Ioan Hrisostom. Despre beţie. Bucureşti, Fântâna Darurilor, 1941; Ed. a 2-a, Bucureşti, Editura Institutului Biblic, 1942; Ed. a 3-a, 1943.
  • Fericitul Teodorit al Cirului. Viaţa cuviosului Simion Pustnicul. Bucureşti, Fântâna Darurilor, 1941; ed. a 2-a, 1942; ed. a 3-a, 1943.
  • Sfântul Ioan Hrisostom. Invierea morţilor. Bucureşti, Fântâna Darurilor, 1941; Ed. a 2-a, Bucureşti, Institutul Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1942; Ed. a 3-a, Bucureşti, Institutul Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1943.
  • Sfântul Vasile cel Mare. Despre Post. Bucureşti, Fântâna Darurilor, 1941; Ed. a 2-a, 1942; Ed. a 3-a, 1943.
  • Asterie al Amasiei. Despre divorţ. Bucureşti, Editura Institutului biblic şi de misiune al Bisericii ortodoxe române, 1942; Ed. a 2-a, 1942; Ed. a 3-a, 1943.
  • Asterie al Amasiei. Noi nu suntem stăpânii averilor noastre, ci administratorii lor. Bucureşti, Editura Institutului biblic şi de misiune al Bisericii ortodoxe române, 1942; Ed. a 2-a, 1943.
  • Sfântul Chiril al Ierusalimului. Despre credinţă. Bucureşti, Institutul Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1942; Ed. a 2-a, 1943.
  • Sfântul Ioan Damaschin. Cinstirea Sfinţilor şi a Moaştelor lor. Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, 1942.
  • Sfântul Ioan Hrisostom. Cuvântări la praznice împărăteşti. Bucureşti, Tipografia Cărţilor Bisericeşti, 1942. Lucrare tradusă după ediţia Abatelui J. P. Migne, Patrologiae cursus completus, Series Graeca.
  • Sfântul Ioan Hrisostom. Pentru care pricină s’a botezat Domnul Hristos. Bucureşti, Editura Institutului Biblic, 1942; Ed. a 2-a, Bucureşti, Editura Institutului Biblic, 1943.
  • Sfântul Ioan Hrisostom. Rugaţi-vă pentru vrăjmaşii voştri. Bucureşti, Fântâna Darurilor, 1942.
  • Sfântul Ioan Hrisostom. Sfaturi către miri. Bucureşti, Editura Institutului Biblic, 1942.
  • Sfântul Ioan Hrisostom. Fiilor, ascultaţi de părinţii voştri! Bucureşti, Institutul Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1943.
  • Sfântul Ioan Damaschin. Despre cruce şi închinarea la răsărit. Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, 1943.
  • Sfântul Chiril al Ierusalimului. Partea I-II. Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1943-1945.
  • Sfântul Vasile cel Mare. Pătimirea sfinţilor patruzeci de mucenici. Bucureşti, Institutul Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1944.
  • Sfântul Chiril al Ierusalimului. Despre pocăinţă. Bucureşti, Institutul Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1944.
  • Sfântul Ioan Hrisostom. Despre milostenie. Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1944.
  • Sfântul Ioan Hrisostom. În deşert se tulbură tot muritorul. Bucureşti, Institutul Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1944.
  • Sfântul Ioan Hrisostom. Despre dragoste şi prietenie. Bucureşti, 1945.
  • Ilie Miniat. Didahii și predici. București, Editura Sfintei Mitropolii a Ungro-Vlahiei, 1945.
  • Asterie al Amasiei. Omilii şi predici. Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1946.
  • Sfântul Chiril al Ierusalimului. Catehezele, Partea I. Bucureşti, 1944; Partea  a II-a, Bucureşti, 1945.
  • Sinaxarele Triodului. Bucureşti, 1946.
  • Sfântul Vasile cel Mare. Cuvânt rostit în timp de foamete şi secetă. Bucureşti, Tipografia Cărţilor Bisericeşti, 1947.
  • Scrierile Părinţilor Apostolici. Bucureşti, Institutul Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1979.
  • Apologeţi de limbă greacă. Bucureşti, Institutul Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1980 (în colaborare).
  • Clement Alexandrinul. Scrieri. Partea I, Care bogat se va mîntui? Cuvînt de îndemn către eleni (Protrepticul) Pedagogul. Partea a II-a, Stromatele. Bucureşti, Institutul Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1982.
  • Sfântul Vasile cel Mare. Partea întâia. Omilii la Hexaemeron. Omilii la Psalmi. Omilii şi cuvântări. Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1986.
  • Sfântul loan Gură de Aur, Sfântul Grigorie de Nazianz şi Sfântul Efrem Sirul. Despre preoţie. Bucureşti, 1987.
  • Sfântul Ioan Gură de Aur. Partea I, Omilii la Facere (I). Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1987.
  • Sfântul Ioan Gură de Aur. Partea a II-a, Omilii la Facere (II). Omilii la Matei. Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1989
  • Sfântul Ioan Gură de Aur. Partea a III-a, Omilii la Matei. Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1994.
  • Ioan Moshu. Limonariu sau Livada duhovnicească. Editura Episcopiei Ortodoxe Române Alba Iulia, 1991 (în colaborare).
  • Ilie Miniat. Didahii la Postul Mare. Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1996.

În necrologul publicat de revista „Glasul Bisericii” (nr. 1/1988), pr. prof. Constantin Galeriu, referindu-se la calitatea sa de traducător patristic, spunea: „Preotul D. Fecioru, cu darul și pregătirea sa în cele mai bune școli teologice românești și străine, cu o putere de muncă excepțională, pilduitoare, se putea realiza cu opere teologice proprii, dovedind prin studiile sale publicate o gândire originală, adâncind și dând o expresie mereu actuală Revelației divine, manifestată suprem în Iisus Hristos. Dar cu semerenie și cuviință a răspuns unei alte cerințe a Bisericii, anume, aceea de traducător. Mai precis, de traducător al scrierilor Sfinților Părinți ai Bisericii, pentru ca dreptcredincioșii noștri creștini ortodocși români să-i poată auzi, citi în limba lor”.

Bibliografie:
Păcurariu, Mircea. Dicţionarul teologilor români, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2002, p. 177-178.
Traducătorul Sfântului Ioan Gură de Aur în arhivele securității. Preotul-profesor Dumitru Fecioru. Autobiografie. Ediție de Florin Duțu, Bucureşti, Floare Albă de Colț, 2019, 64 p.