DIMITRIE BRÂNDZĂ

Academician, medic, naturalist, botanist
N. 22 octombrie (10 oct., stil vechi) 1846, sat Bivol, judeţul Dorohoi, azi comuna Viişoara, judeţul Botoşani – m. 3/15 august 1895, Slănic Moldova, judeţul Bacău.
Absolvent al Academiei Mihăilene din Iaşi (1864) şi al Universităţii din Paris – Sorbona, unde obţine licenţa în ştiinţe naturale (1866). Concomitent face studii medicale (1864-1869). Doctor în Medicină şi Chirurgie al Universităţii din Paris, cu teza „Histoire botanique et thérapeutique des gentianacées employées en médecine” (1869).
În 1870 revine definitiv în țară, începându-și cariera de medic secundar la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, concomitent cu cea de profesor la Universitatea din Iași și la Liceul Național și Seminarul Socola, și cu cea de conservator la Muzeul de Medici și Naturaliști din Iași. În 1872 devine directorul Grădinii Botanice din Iași. În 1874, din ordinul lui Titu Maiorescu, este transferat la Catedra de Ştiințe naturale a Universității din București, ca profesor de Istorie naturală (1874-1882) şi de Botanică (1882-1895).
În 1875, este numit directorul Grădinii Botanice de la Cotroceni, pe care o mută vizavi de clădirea Universității din București, aceasta fiind prima grădină botanică românească organizată pe criterii științifice. Noul amplasament nu oferea însă condițiile necesare unei grădini botanice și Dimitrie Brândză va întreprinde demersuri pentru a i se repartiza o suprafață de teren pe care să poată fi organizat un muzeu botanic. În cele din urmă, prin decretul nr. 659 din 28 februarie 1884, a fost alocat terenul pe care se află și astăzi Grădina Botanică din București. Din nefericire, în data de 24 martie 1884, un incendiu puternic care a cuprins Universitatea a distrus Grădina Botanică și colecția de plante care fusese strânsă cu mare grijă de către Dimitrie Brândză (încă din anul 1875). În 1885, sub coordonarea sa, încep lucrările la noua grădină botanică; ele vor fi finalizate în 1892. În prezent, Grădina Botanică din București poartă numele „Dimitrie Brândză”.
La însărcinarea Academiei Române, Dimitrie Brândză întreprinde, în perioada 1881-1882, o cercetare amănunțită a florei dobrogene, care se va concretiza într-o monografie botanică în două volume, prima din țara noastră care s-a ocupat de o regiune dată. Primul volum, „Vegetațiunea Dobrogei”, este publicat în anul 1884, iar cel de-al doilea, „Flora Dobrogei”, deși finalizat în 1887, va vedea lumina tiparului abia în 1898. În „Flora Dobrogei” sunt prezentate 1.176 de specii clasificate în 476 de genuri și 97 de familii. În urma inventarierii speciilor de plante de pe teritoriul României, identifică plante noi, necunoscute până atunci de știință.
Opera sa fundamentală rămâne „Prodromul florei române” care, la apariţie, cuprindea 2.100 de specii de fanerogame şi criptogame vasculare din ţara noastră, descoperite sau revizuite de autor, cu indicarea staţiunii şi a localităţilor, precum şi a ierbarelor, unde acestea se află.
Ca medic, s-a ocupat de calităţile terapeutice ale unor plante şi a studiat infestaţia cu Trichinella spiralis. În domeniul fitopatologiei, a studiat etiologia şi modul de combatere a filoxerei.
Membru al Societății Geografice Române (1876). Membru titular (30 iunie 1879) şi vicepreşedinte al Academiei Române (1893-1895).

OPERA:
Considérations sur les ovaires infères fondées sur l’observation de l’ètat monstrueux d’un Rosa et de l’état normal d’un Crataegus, par M. D. G. Brândza, Licencié ès sciences naturelles, Membre de la Société Linnéenne de Paris, Vice-secrétaire de la Société de thérapeutique expérimentale de France. Paris (Impr. de E. Martinet), 1867. (24,5 x 15,5). 8 p.
Contribuţiuni noue la flora României, de Dr. D. Brandza, Membru alu Academieï Române. Bucureşti (Tip. Academieï Române), 1889. (26,5 x 21). 1 f., 34 p. 0,50 lei.
Critica Bibliografică, de Doctorulu Brandza. Iaşi (Tip. D. Gheorghiu), 1872. (19,5 x 13). 11 p. La începutul textului, titlul: „Consecinţele ignoranţiei séu Critica bibliografică asupra Zoologiei” prelucrate de D-lu Gr. K. Mândru, Profesoru la liceu şi la scóla tehnica din Iaşi.
Cursu elementariu de istoria naturala pentru usulu liceelor, gimnasieloru, seminarieloru, scoleloru secondarie de fete şi a scoleloru normale, redactaţii Conform programei oficiale pentru esamenulu de bacalaureaţii, de Demetriu Brandza, Doctorii în medicina şi Licenţiaţii în Sciintiele naturale de la Facultăţile din Paris, Laureatu alu Facultăţii de medicină din Paris (Medalie de Bronzu 1868-69), Profesorii de Fisiologia, Zoologia şi Botanica la Universitatea de Iaşi, Membru fundatoru şi profesorii de Scientiele naturale la Liceulu nou, Medicii secundariii în Ospitalulu St. Spiridonu, Medicii alu Dispar, a V-a şi alu Liceului nou, Conservatorii alu Museului de Istoria naturala din Iassi. Prefacia şi discursu preliminariu. Zoologia. Iasi (Tip. D. Gheorghiu), 1872. (20,5 x 13). XX-f 208 p. ; Geologia. Iasi (Tip. D. Gheorghiu), 1872. (20,5 x 13). VII, 112 p. ; Botanica. Iaşi (Tip. D. Gheorghiu), 1873. (20,5 x 13). XI, 191 p.
Despre vegetaţiunea României şi exploratorii ei, cu date asupra climei şi a regiuniloru botanice. Discursu de recepţiune în Academia Română, de Doctorul D. Brandza şi Rëspunsulu d-lui Gregoriu Ştefănescu. Citite în şedinţa publică de la 11 Aprilie 1880. Bucuresci (Tip. Academiei Române. Laboratorii Români), 1880. (25 x 20,5). 84 p.
Filoxera şi mijlócele de a o combate. Raport asupra starei actuale a cestiunei filoxerice presentat d-lui Ion Câmpinénu, ministru al agriculturei, industriei, comerciului şi domeniilor de doctorul D. Brandza. Bucuresci (Tipografia Statului), 1885. (24 x 17). 265, VI p. cu il.
Flora Dobrogei, de Dr. D. Brandza. Premiată de Academia Română cu Premiul Lazăr în 1887. Ediţiunea Academiei Române îngrijită de Sabba Ştefănescu, Membru corespondent al Academiei. Bucureşti (Inst. de Arte Grafice Carol Göbl), 1898. (23,5 x 16,5). XII, 490 p., 1 f. portr., 1 f. erata.
Histoire botanique et thérapeutique des gentianacées employées en médecine [teza de doctorat], par D. Brandza, Docteur en Médecine et Licencié ès Sciences (des Facultés de Paris), Professeur de Botanique à l’Université de Jassy. Paris (A. Parent, Imprimeur de la Faculté de Médecine), 1869. (23 x 14). 2 f., 88 p.
Nota asupra originei botanice şi a afinităţilor terapeutice a noului medicament Jaborandi, de Dr. D. Brandza, Profesor de Zoologie şi Botanică la Facultatea de şciinţe din Bucuresci. Bucuresci (Tip. D. A. Laurian), 1875. (24 x 17). 2 f., 7 p.
Nota asupra unui nou casu de trichinosa şi inspecţiunea microscopica ca mesura profilactica, de Dr. D. Brandza, Profesorii de Zoologie şi Botanica la Facultatea de Sciinţi din Bucureşti. Bucureşti (Noua Typ. a Laboratorilor Români), 1875. (22,5 x 14). 8 p.
Note sur plusieurs roses monstrueuses, par M. D. G. Brandza, Licencié ès sciences naturelles, Membre de la Société Linnéenne de Paris, Vice-secrétaire de la Société de Thérapeutique expérimentale de France. Paris (Impr. de E. Martinet), 1867. (24 x 15,5). 8 p., 1 f. pl.
La nouvelle école ou l’influence des travaux, du prof. H. Baillon de Paris sur la botanique contemporaine Parle Docteur D. Brandza, Professeur de Physiologie, Zoologie et Botanique à l’Université de Iassy, Docteur en médecine et Licencié ès Sciences Naturelles (des Facultés de Paris), Lauréat de la Faculté de Médecine de Paris (Médaille de Bronze, 1868-69), Membre de la Société Linnéenne de Paris, de l’Association Française pour l’Avancement des Sciences, de la Société protectrice des animaux de Paris, de la Société de Médecines et Naturalistes de Jassy, Conservateur du musée d’Histoire Naturelle. Suivi d’un extrait de l’Adansonia sur un nouveau genre. Texte français et traduction roumaine. Iassy (Impr. D. Gheorghiu), 1874. (23 x 16). VI-31 p.,1 f. pl. Cuprinde şi „Description du nouveau genre Brandzeia par le Dr. N. Baillon de l’Adansonia, Recueil d’observations botaniques”.
Plante noue din România. Note postume, de Dr. Dimitrie Brîndză, fost membru al Academiei Romane. Cu 2 stampe. Bucuresci (Inst. de Arte Grafice Carol Göbl S-sor I. St. Rasidescu), 1903. (27,5 x 21). 3 p., 2 f. pl. 0,50 lei.
Plante noue pentru flora Dobrogei, de Dr. D. Brandza, Membru alu Academiei Române. Bucureşti (Tip. Academiei Române), 1889. (25,5 x 21). 1 f., 7 f. 0,20 lei.
Prodromul florei române sau Enumeratiunea plantelor până astă-di cunoscute în Moldova şi Valachia, de Doctorul D. Brandza, Membru al Academiei Române, Profesor de Botanică la Universitata din Bucureşti. Director al Secţiunei botanice din Museul de Istorie naturală şi al Gradinei botanice. Opù premiat de Academia Română (Premiul Lazar). Bucuresci (Tip. Academiei Romane. Laboratorii Români), 1879-1883. (23,5 x 15). LXXXIV, 568 p.
Trichina şi trichinosa. Conferintia publica ţinuta în sala Universităţii de Iasi în 24 Martie 1874 în folosulu Reuniunii Femeiloru Romane, de Doctorulu D. Brandza, Profesorii de Zoologie, Fisiologie şi Botanica la Universitateade Iasi. Iasi (Tip. D. Gheorghiu), 1874. (24,5 x 17). 31 p.
Vegetaţiunea Dobrogei. Relatiune presentată Academiei Române, de Dr. Demetriù Brandza, Membru alu Academiei Române. Bucureşti (Tip. Academiei Române (Laboratorii Români)), 1884. (27,5 x 2,5). 1 f., 44 p., 2 pl. 1 leu 50 bani.
(extras din: Bibliografia românească modernă (1831-1918), Vol. 1: A-C, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1984).