ALEXANDRU SEVER

by · Published · Updated

Scriitor

N. 22 ianuarie 1921, în Moinești, județul Bacău – m. 13 mai 2010, la Beer Șeva, în Israel.
Nume la naștere: Solomon Silberman. Fiul negustorului Nathan Silberman și al Mariei (n. Leibu).
Studii: Liceul „Ferdinand I” din Bacău și Liceul Israelit din București (1945), Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1948).
A lucrat ca redactor la Editura Partidului Muncitoresc Român (1949-1950) şi la Editura de Stat pentru Literatură şi Artă (1950-1958).

Activitate literară:
A debutat publicistic în 1948, cu un articol despre Maxim Gorki (semnat St. Leonte), în revista „Studentul român” din București.
A colaborat la revistele: Gazeta literară, Iașul literar, Luceafărul, Revue roumaine, Secolul XX, Veac nou, Viața Românească, Apostrof, Lettre International, Teatrul (cu piesele: Divorțul – 1966, Întoarcerea – 1969, Comedia nebunilor sau Îngerul bătrân – 1976, Pragul de taină – 1977, Logodnica – 1979, Leordenii – 1981, Frica – 1987, Jertfa – 1989) ș.a.
În 1990 a emigrat în Israel unde a continuat să publice, primind o rubrică permanentă în revista lui Al. Mirodan, „Minimum”.
Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1955) și al Asociaţiei Scriitorilor Israelieni de Limbă Română (din 1990).

OPERA

  • Boierii și țăranii (București, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1955), piesă de teatru montată în același an la Teatrul „Alexandru Davila” din Pitești;
  • Cezar Dragoman. Roman, 2 volume (București, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1957);
  • Regele, Spionul și Actorul, nuvelă (București, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1957);
  • Uciderea pruncilor. Roman (București, Editura pentru Literatură, 1966);
  • Roman (București, Editura pentru Literatură, 1968);
  • Noaptea Speranțelor. Teatru (București, Editura Eminescu, 1973);
  • Roman (București, Ed. Cartea Românească, 1977);
  • Descăpățînarea sau Pragul de taină. Dramă în două părţi. Tragedie în cinci acte. Menajera (Bucureşti, Editura Eminescu, 1979);
  • Eseuri critice (București, Ed. Cartea Românească, 1982);
  • Îngerul bătrîn. Teatru (București, Ed. Cartea Românească,1982);
  • Don Juan Apocalipticul. Teatru (București, Editura Eminescu, 1984);
  • Memoria durerii. Nuvele (București, Ed. Cartea Românească, 1985);
  • Eseu despre teatru şi dramaturgie (București, Editura Eminescu, 1988);
  • Cartea morților. Roman (Tel Aviv, Ed. Papyrus, 1995);
  • Inventarul obsesiilor circulare, eseuri (Cluj, Ed. Apostrof, 1999);
  • Insomniacii. Roman, 2 volume (București, Ed. Hasefer, 2000);
  • Ordine şi dezordine, eseuri (București, Editura Institutului Cultural Român, 2002);
  • Umbre la zidul plângerilor mele, Roman (București, Ed. Hasefer, 2004);
  • Cronica unui sfârșit amânat. Roman (București, Ed. Hasefer, 2006).

Traduceri: Lidia Seifullina, Nuvele, 1966; Henrik Ibsen, Teatru, III, 1967; Johan Bojer, Fascinaţia minciunii. Foamea cea mare. Romane, 1969; Jan Potocki, Manuscrisul de la Saragosa, 1971.

Premii: Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1977), Premiul pentru dramaturgie al Asociației Scriitorilor din București (1983), Premiul pentru dramaturgie al Uniunii Scriitorilor din România (1986), Premiul Agenției Evreiești (1991), Premiul Asociației Scriitorilor Israelieni de Limbă Română (1993), Premiul Fundației „Sara și Haim Janculovici” (1995), Premiul „Nicu Palty”, pentru întreaga operă (1996), Premiul „Sebastian Costin” (1999), Premiul Internațional „Felix Aderca”, acordat de Uniunea Scriitorilor din România, la Tel Aviv (2003).

Piese de teatru jucate: Boierii și țăranii, Divorțul, Menajera, Logodnica, Îngerul bătrân, Un os pentru un câine mort, Îngerul slut – Teatrul de Stat Constanța, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași, Teatrul Dramatic „Maria Filotti” Brăila, Teatrul „I.D. Sîrbu” Petroșani, Teatrul „Radu Stanca” Sibiu, Teatrul Dramatic „G.A. Petculescu” Reșița, Teatrul de Nord Satu Mare, Teatrul Național „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Teatrul Evreiesc de Stat, Teatrul Odeon și Teatrul Național Radiofonic din București.

„A pleca din ţară nu e un lucru simplu pentru un scriitor. Limba o iei cu tine, dar mormintele părinţilor aici rămân. Aproape întreaga mea operă, după o viaţă de muncă, e alcătuită din cărţi apărute până în 1990, anul în care am plecat din România. În bagajul celor 70 de kilograme cu care aveam dreptul să ies din ţară nu puteam să iau nici «Descăpăţânarea», nici «Trilogia Leordenilor», nici romanele mele. Ele rămân aici, sunt scrieri dăruite definitiv literaturii române, care au intrat într-un circuit cultural din care nu le poate scoate nici o lege, nici un Parlament. Ele aparţin literaturii române, bineînţeles, în măsura în care au o valoare. Opera mea a rămas aici, numai eu am plecat. Pur şi simplu persoana fizică s-a deplasat de la un punct geografic la altul.” (interviu realizat de Constantin Severin, în septembrie 1997, publicat în revista „Ateneu”, nr. 7-8, 2010, p. 14).

Bibliografie:
Eugen Budău, Bacăul literar, Ed. Universitas XXI, Iaşi, 2004, p. 325-329.
Cornel Galben, Scriitori băcăuani, Ed. Corgal Press, Bacău, 2012, p. 335-339.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Sever_(prozator)